Linkuri accesibilitate

De teamă sau poate doar din cauză că nu există o viziune prea clară la Cotroceni, președintele român nu poate oferi o listă cu obiective exacte.

Președintele României a încercat în primul său discurs din acest an în fața Parlamentului să traseze câteva priorități naționale.

Nu este vorba despre lucruri concrete, fiindcă, la fel ca înaintașii săi, Klaus Iohannis preferă țintele abstracte, care nu pot fi vizualizate și ca atare nimeni nu-i va putea reproșa vreodată că nu a dus țara acolo unde a promis.

De teamă sau poate doar din cauză că nu există o viziune prea clară la Cotroceni, președintele român nu poate oferi o listă cu obiective exacte.

De aceea rămâne la observațiile cotidiene și la avertismentele obișnuite, altminteri corect gândite și formulate.

Klaus Iohannis a spus că România are de „gestionat” în acest an „provocări majore” și a explicat că 2016 „întruneşte toate premisele pentru a însemna o creştere calitativă a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, cu precădere în domeniul economic, în paralel cu întărirea componentei politico-militare”.

În acest fel, șeful statului român a ținut să accentueze că axa București-Washington este prioritară în politica externă a țării, alături de NATO și Uniunea Europeană.

Un obiectiv imediat enunțat de președinte este ca în vară la Summit-ul NATO de la Varșovia, decizia finală să confirme interesul Alianței Nord Atlantice pentru regiunea Mării Negre „ca zonă de importanță critică” a NATO.

Președintele le-a cerut parlamentarilor să nu se folosească de instrumentele de putere pe care le au în campania electorală, așa cum s-a întâmplat de-atâtea ori în trecut.

Iohannis a dat ca exemplu votul aproape unanim al parlamentarilor români din 2008 pentru mărirea cu 50 la sută a salariilor profesorilor, lege care nu a putut fi, însă, aplicată niciodată.

În același timp președintele a lansat patru teme de politică interenă, pentru care nu există, însă, indicatori de realizare sau eșec:

(1) refacerea încrederii cetățenilor în politică prin schimbarea mentalităților, a criteriilor de integritate, prin politici publice mai creative și prin mai multă onestitate față de electorat;

(2) funcționarea instituțiilor statului, despre care Iohannis a spus că nu pot fi „haotice” și fiecare instituție să aibă propria ei agendă, subliniind în acest context că agenda națională este legată de parteneriatele cu Statele Unite, Nato și UE, ca și cum ar exista instituții care ar avea interese contrare;

(3) ineficiența competiției dintre puterile statului: „o guvernare nu poate fi cu adevărat performantă fără un Parlament puternic, iar justiţia nu poate fi cu adevărat eficientă fără o putere legislativă pe măsură”;

(4) politicile publice. Klaus Iohannis a pus câteva întrebări esențiale pe această temă: „Ce facem cu marile sisteme publice – educaţie, sănătate, pensii? Ce soluţii găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de Bacalaureat care se integrează greu sau deloc pe piaţa muncii? Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demografică şi cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsită de atractivitate şi ca forţă de muncă, şi ca piaţă de desfacere şi va fi slăbită în cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice?”

Klaus Iohannis are deci mai multe nedumeriri, decât certitudini, după cum rezultă din discursul său de luni. În orice caz, președintele și-ar dori ca parlamentarii să caute răspunsuri la astfel de întrebări și să nu-și abandoneze misiunea publică în perioada campaniei electorale care va începe în scurt timp pentru alegerile locale din iunie și pentru scrutinul parlamentar din toamnă.

XS
SM
MD
LG