Linkuri accesibilitate

Dmitri Gonciarenco: „Nu există înțelegerea faptului că problemele sunt sistemice”


Cum se fac afaceri la Tiraspol. Un interviu cu un om de afaceri în domeniul IT din regiunea tranistreană.

Banca centrală din regiunea transnistreană a anunțat că este gata să ofere până în 30 milioane de ruble transnistrene, sau aproximativ 2,7 milioane dolari, pentru creditarea micului business la o dobândă mică, fără raportarea sumelor la cursul valutar, dar cu condiția existenței unor garanții din partea administrației. Declarații în acest sens a făcut adjunctul președintelui băncii, Alexandr Leanca în timpul discuțiilor cu privire la îmbunătățirea climatului de afaceri și activizarea afacerilor mici și mijlocii.

Cota afacerilor mici în regiunea transnistreană este una foarte mică, de doar 9 la sută, în timp ce în economiile dezvoltare această se ridică la 50-60 la sută.

După alegerea noii componențe a Sovietului suprem de la Tiraspol în noiembrie 2015 subiectul susținerii afacerilor mici în regiune a reintrat în discuțiile publice, dar și în atenția reprezentanților tuturor ramurilor puterii. Și asta, pentru că nu este un secret că încasările bugetare în regiune continuă să scadă, la fel ca și acumulările în fondurile sociale.

Deficitul bugetar planificat pentru acest an este de aproape 50 la sută – asta ar însemna jumătate de an fără pensii, salarii și oricare alte cheltuieli. Experiența economiilor dezvoltate spune că pe timp de criză supraviețuiesc mai ușor afacerile mici și mijlocii – pentru că sunt mai flexibile și se adaptează cu mai multă ușurință. Anume din acest motiv se consideră că businessul mic este baza oricărei economii sănătoase.

Corespondenta noastră la Tiraspol, Carina Maximova, a stat de vorbă cu omul de afaceri Dmitri Gonciarenco, care are un mic business din domeniul IT la Tiraspol. Potrivit lui, în prezent puterea executivă și cea legislativă încearcă deopotrivă să câștige dragostea și încrederea businessului mic. Însă oamenii de afaceri, care s-au ars anterior cu experiențe nereușite, sunt prudenți și nu se avântă prea tare în brațele deschise ale puterii.

Dmitri Gonciarenco: „Nu știu care a fost semnalul sau motivul schimbării atitudinii față de comunitatea de afaceri, dar anumite schimbări sunt. Deocamdată, la nivel de retorică. Din zona Sovietului suprem de la Tiraspol și înainte veneau propuneri de acordare de sprijin, iar președintele și executivul acum s-au alăturat acestor demersuri. Au fost anunțate planuri mari, o parte dintre care sunt în strânsă legătură cu figura noului președinte al guvernului, au loc multe întâlniri. Chiar foarte multe întâlniri. Doar în luna ianuarie am participat la trei sau patru, și acestea continuă. Pe agendă sunt aceleași chestiuni – ce probleme are businessul mic și mijlociu, cu ce poate administrația ajuta, ce se poate face. Toată lumea de la putere se declară gata să conspecteze cu creionul în mână tot ce are de făcut.”

Nu este foarte clar însă ce le-a împiedicat pe autorități să acorde atenție problemelor businessului mic înainte ca starea acestuia să înceapă să degradeze vizibil. Atunci când oamenii de afaceri veneau la autorități cu propuneri și ofereau și variante de soluții pentru susținerea pe care o solicitau. Dar administrația a rămas surdă la inițiativele antreprenorilor, iar acum a venit timpul să culeagă roadele nepăsării.

Dmitri Gonciarenco: „Nu există rețete magice despre cum să faci așa ca să elimini 10,20 sau 50 de cauze și imediat organismul să-și revină. Pentru că toate problemele despre care vorbește mediul de afaceri la întâlniri sunt doar simptome externe. La fel cum ar fi ca unui om care este bolnav de o maladie sistemică să i se propună un tratament cu aspirină sau să i se pună o compresă pe cap. Iar dacă a apărut o rană, să punem verde de briliant. Nu există înțelegerea faptului că problemele sunt sistemice – nici la nivel de administrație, nici la nivelul oamenilor de afaceri. Atunci când ei se uită la lista de probleme nu există înțelegerea faptului că fiecare dintre acestea își are propria rădăcină. De exemplu, problemele ce țin de vamă nu pot fi rezolvate punctual, una câte una. Fără a schimba esența activității aparatului administrativ într-un domeniu sau altul este imposibil de eliminat aceste probleme – pentru că imediat ce le vei da cu verde de briliant sau le vei pune un plasture deasupra, vor apărea altele imediat alături. Și poți lupta o veșnicie cu aceste simptome. Din păcate, impresia mea este că nimeni nu este gata să opereze schimbări mai profunde, structurale. Puterea nu este gata, pentru că se teme de aceste schimbări – este nevoie pentru așa ceva de o foarte complexă muncă analitică și o voință foarte puternică. În plus, mai este și aspectul că astăzi trebuie adoptate unele măsuri nepopulare, mergând chiar la pierderea unor încasări la buget, pentru ca mâine situația să fie mai bună. Și imediat puterea își pune întrebarea - și pensionarii cu ce să-i hrănim? Adică astăzi ar trebui să luam mai puțin pentru a putea trăi mai bine peste un an, doi, trei. Dar cum să trăim astăzi? Aceasta este componenta de care trebuie să ținem cont, precum și incapacitatea lipsa de pregătire morală pentru reforme – da, există și acest aspect, al fricii. Reprezentanții puterii, și ai celei executive, și ai celei legislative, au crescut în acest sistem și nimeni nu este gata să meargă atât de adânc cu reformele în interiorul propriei existențe”.

Se creează impresia, așadar, că acum are loc o luptă ascunsă dintre ramurile puterii pentru a demonstra care dintre acestea este mai pătrunsă de problemele businessului și este gata să întindă o mână solidă de ajutor prietenesc. De la tribuna mass mediei controlate de putere, membrii executivului de la Tiraspol promit, la unison, „să identifice soluții și să susțină”. Dar aceste discursuri seamănă mai mult cu tiradele învățate pe de rost ale pionilor de partid din perioada de stagnare din fosta Uniune sovietică decât cu o dorință reală de a face schimbări, spune Dmitri Gonciarenco:

Dmitri Gonciarenco: „Ce deranjează este faptul că nici nu mai au cui raporta. Când dialogul merge la nivelul liderului regiunii și a președintelui executivului, cui să-i mai raportezi? Poporului? Dar cât de preocupat este poporul de problemele reale ale businessului? La noi poporul e cumva separat, iar businessul – separat. Oamenii nu înțeleg care e locul și rolul pe care îl joacă businessul în viața lor. Cei care iau un salariu bugetar nu prea fac conexiunea dintre bunăstarea statului și starea businessului. Și văzând retorica reprezentanților puterii în susținerea mediului de afaceri omul de rând se întreabă: „Da cu ce ocazie noi trebuie să susținem businessul? Haideți să susținem mai bine oamenii simpli!” Adică în mintea oamenilor nu există nicio conexiune de genul: „Haideți să susținem businessul astăzi pentru ca noi, simplii cetățeni să o ducem mai bine mâine, să ne fie ridicate salariile”.

Și în timp ce pe parcursul anului trecut administrația s-a jucat de-a ascunselea și de-a acuzațiile cu businessul mare, antreprenorii mici un început să-și strângă bagajele. Au cam dispărut din buticurile din centrele comerciale, s-au rărit rândurile de prin piețe. Antreprenorul Dmitri Gonciarenco explică de ce s-a întâmplat acest lucru cu micul business.

Dmitri Gonciarenco: „Micul business s-a redus substanțial. A avut loc o redistribuire – multe companii care au existat anterior în format de persoana juridică, au fost lichidate. Iar proprietarii au mers să lucreze în bază de patentă sau de un set de patente. Există așa o variată legală: o comunitate, o afacere de familie, sau pur și simplu împreună cu prietenii – fiecare își ia câte o patentă, stau într-un spațiu comun și fiecare își vede de treaba lui. Asta a dus la creșterea numărului de întreprinzători individuali, iar numărul de companii a scăzut. De ce s-a întâmplat așa? Exact din cauza măririi presiunii administrative. Pentru că ce cerințele față de un întreprinzător individual cu patentă sunt foarte diferite în comparație cu cele față de o persoană juridică. Nu e nicio diferență dacă ai o întreprindere de 5 sau de 500 de persoane – cerințele sunt aceleași. Se fac presiuni, presiuni, presiuni… Iar când la aceste presiuni s-a mai adăugat și criza din economie, oamenii au spus: „E destul, am obosit să tot luptăm. Ne putem retrage în altă zonă”. Și s-au retras.”

În calitate de exemplu concret de acțiuni necoordonate Dmitri Gonciarenco a amintit felul în care a „lucrat” anul trecut așa-numitul impozit pe pierderi.

Dmitri Gonciarenco: „Mai există o componentă importantă despre care se menționează adesea în mass media și în discuții – impozitul pe pierderi. Acest impozit a lovit foarte puternic în 2015 întreprinderile din comerț, chiar mai mult decât cele din producție. Situația este de așa natură încât dacă la sfârșitul anului întreprinderea comercială iese în minus, atunci aceasta trebuie să plătească 13 la sută din rulajul anual. Deci, nu din ceea ce a câștigat, ci din ceea ce a vândut. Ce s-a întâmplat de fapt? O eroare stupidă – în momentul schimbării legislației legate de evidența fiscală au fost încurcate câteva cuvinte, nu s-a atras atenția la asta și în final a fost impus un impozit imens celor care și așa nu au obținut venit. A fost o greșeală regretabilă care nu a fost corectată și care a existat în această formă în ultimii ani. Și atâta timp cât situația din economie era mai bună și companiile nu ieșeau în minus, această prevedere era percepută pur și simplu ca o prostie conținută în lege – nu era nici prima și nici ultima, deci, nu deranja pe nimeni. Acum însă unii dintre cei care au ajuns să fie impozitați conform acestei prevederi erau pe punctul de a face infarct – pentru că un astfel de impozit la finalul unui an și așa nereușit poate omorî orice companie, chiar și una mare.”

În această perioadă administrația din regiunea transnistreană caută modalități de completare a bugetului prin stimularea activității economice. E foarte greu să reanimezi întreprinderile foarte mari, iar cei din administrație înțeleg foarte bine acest lucru, motiv pentru care au decis să acorde mai multă atenție businessului mic și mijlociu. Important este ca noile idei să nu completeze lista, deja suficient de lungă, a declarațiilor populiste care niciodată nu au adus niciun beneficiu, mai transmite corespondenta noastră la Tiraspol, Carina Maximova.

XS
SM
MD
LG