Linkuri accesibilitate

Agonia comunismului 


Stop cadru din filmul polonez „Statele Unite ale Iubirii”, în regia lui Tomasz Wasilewski

Stop cadru din filmul polonez „Statele Unite ale Iubirii”, în regia lui Tomasz Wasilewski

Ultima zi din competiţia Berlinalei. Sâmbătă se decernează premiile festivalului

Ca şi în alţi ani, Berlinala a oferit surprize plăcute şi mai puţin plăcute. Una foarte plăcută a fost filmul polonez (mai precis, o coproducţie polono-suedeză), „Zjednoczone stany miłości” („Statele Unite ale Iubirii”) care a rulat în ultima zi a competiţiei pentru marele premiu, Ursul de Aur, sau Urşii de Argint. Acţiunea acestui film sensibil, realizat de Tomasz Wasilewski, se desfăşoară în 1989, anul prăbuşirii statelor comuniste răsăritene, avînd patru protagoniste care reprezintă diferitele clase sociale. Toate duc o viaţă fără vreo perspectivă, locuiesc într-un oraş cenuşiu de provinciu şi sînt în căutarea iubirii. Pe fundalul transformării istorice, prin care trece Polonia în plină tranziţie de la dictatură la democraţie, personajele filmului trec prin propria lor dramă existenţială.

Fără a fi un film declarat social-critic, regia a reuşit prin mijloace cinematografice intenţionat convenţionale să ofere o imagine complexă a agoniei comunismului şi a unei societăţi în căutarea necunoscutului.

Conferinţa de presă, la care numărul jurnaliştilor era destul de scăzut, a fost o demonstraţie grăitoare pentru confuziile care există în continuare în perceperea problematicii răsăritene de către occidentali. Superficialitatea receptării şi lipsa unor banale cunoştiinţe istorice contribuie în aprecierile multor cronicari vestici la interpretări şi concluzii greşite. Asta se desprinde şi din întrebările puse de mulţi critici. Unele întrebări sînt simple complezenţe, altele sună sofisticat, ascunzînd şi trădînd o nesiguranţă faţă de subiecte inspirate din realităţile răsăritului.

Mulţi critici răsăriteni, în schimb, au reflexe interpretative similare ca şi cei occidentali, dar pe dos. Reticenţa faţă de anumite teme delicate – ca de pildă, homosexualitatea, critica bigotismului sau problema fenomenului migraţionist (subiect care, anul acesta, a stat în centrul Berlinalei) – se pot desprinde din cronici şi din reacţiile cuprinse în întrebările esticilor puse la conferinţele de presă care au urmat după proiectarea filmelor.

Festivalul care se va termina sîmbătă cu decernarea premiilor, a înregistrat anul acesta un număr record de spectatori. Peste 250.000 de cinefili au fost prezenţi în primele cinci zile ale festivalului, în numeroasele săli de cinema din oraş, în care rulează filmele din toate secţiunile Berlinalei. Statistica finală se va da publicităţii abia duminică, zi destinată în exclusivitate marelui public.

Ilustraţie:

„Statele Unite ale Iubirii” (Foto: Berlinale)

XS
SM
MD
LG