Linkuri accesibilitate

Adela Glavan: „Gripa nu este o boală care trece pe picioare, trebuie consultat medicul!”


Adela Glavan

Adela Glavan

Un interviu cu directoarea Policlinii nr. 1.

Şi în această săptămână pragul epidemic de gripă este depăşit. Adela Glavan, directorul Policlinicii nr. 1, actualmente AMT-Centru (Asociația Medicală Teritorială Centru), vine cu câteva recomandări pentru prevenirea gripei.

Europa Liberă: A intrat lumea în panică întrucât crește numărul celor infectați de gripă. E motiv de îngrijorare?

Adela Glavan: „Populația trebuie să cunoască măsurile de prevenție, cum să se păzească de o eventuală infectare. Și să țină minte bine că, în caz de suspecție de gripă, primul lucru pe care să-l facă e să se izoleze acasă, în regim de pat și să cheme medicul de familie.”

Europa Liberă: Dar care sunt simptomele?

Adela Glavan: „Sunt cele pe care noi le cunoaștem și se deosebesc puțin de infecțiile virale acute ale căilor respiratorii: mialgii, dureri de mușchi, slăbiciuni, temperatură care apare brusc, unele senzații neplăcute în gât. Acestea trebuie să pună pe gânduri orice persoană, să o determine să se izoleze și să se consulte cu medicul.”

Europa Liberă: Dar oamenii nu se prea grăbesc să vină la doctor, crezând că în două-trei zile se fac bine și poate trece și virusul.

Adela Glavan: „E mentalitatea, cu părere de rău, a populației noastre, indiferența față de propria sănătate. Cei care au serviciu se gândesc să nu piardă zilele de muncă, cei care nu sunt în serviciu cred că au imunitate bună, dar nu întotdeauna e așa. Și anul acesta avem deja înregistrate cazuri de mortalitate din cauza gripei. Totuși, concluzia generală e că gripa nu este o boală care trece pe picioare. Trebuie consultat medicul.”

Europa Liberă: Aici, la dumneavoastră, vin multe persoane să se adreseze?

Adela Glavan: „Se adresează. Slavă Domnului, la noi în policlinică nu am depistat cazuri de gripă. Am internat persoanele care aveau nevoie și deja în spital, fiind examinate laboratoric, s-au depistat cazuri de gripă. De aceea noi sfătuim populația, la temperatură, atunci când presupun că este o infecție virală, de chemat medicul la domiciliu, nu de venit în policlinică, pentru că prezintă pericol și pentru ei, și pentru cei care îi înconjoară.”

Europa Liberă: Să trecem la alt subiect, să vorbim despre reforma în sănătate, cât de mult acum e nevoie să fie aplicată reforma? Și dacă e și aceasta o terapie de șoc?

Adela Glavan: „Schimbări permanent trebuie să fie, că nu putem sta pe loc. Rezerve spre bine întotdeauna există. Cei care sunt în activitate trebuie să fie gata pentru a face aceste reforme. E foarte bine, atunci când se anunță vreo reformă, să fie susținută de toți. Este o muncă permanentă.”

Europa Liberă: În multe cazuri, chiar pe interior multe persoane sunt împotrivă.

Adela Glavan: „Aceasta am și vrut să spun: pentru ca o reformă să meargă, trebuie mai mulți actori ai acestei reforme să o susțină.”

Europa Liberă: Să fie o solidaritate în breaslă.

Adela Glavan: „Exact. Să o înțeleagă, să o susțină și să o promoveze guvernarea. Să fie înțeleasă de cei care sunt executori și principalul să fie clar ce vor câștiga beneficiarii din aceste reforme. Numai atunci putem vorbi despre faptul că reforma aduce un efect pozitiv.”

Europa Liberă: Care sunt trei-patru aspecte pe care le considerați dumneavoastră mai importante pentru ca această reformă să fie cu succes?

Adela Glavan: „Medicina nu este ramura care nu cere bani, dimpotrivă. În toată lumea orice reformă, orice schimbare și, în primul rând, sănătatea costă. Și aceasta trebuie să înțelegem cu toții. Cu 200 de euro sau dolari pe cap de locuitor să faci medicină la nivelul celei occidentale e cam complicat. În pofida acestui fapt, la noi ea se face, pregătirea medicilor este foarte bună.

Reformele promovate, în marea majoritate, sunt reforme bune. Și dacă accentuez ceea ce se propune: sunt optimizările în sistemul spitalicesc, cu micșorarea resurselor administrative care cer cheltuieli și orientarea acestor surse spre alte necesități ale instituției, cum este procurarea de medicamente, în primul rând, procurarea de dispozitive.

Cu părere de rău, în multe spitale anume conducerea se opune acestor reforme. Este practica internațională care demonstrează că nu e neapărat nevoie fiecare spital să aibă bucătărie și alte servicii. Acestea pot fi unite, pot fi contractate, și, astfel, micșorate cheltuielile, la fel ca numărul de administratori, respectiv. Eu cred că, până la urmă, se va atinge scopul necesar în cazul staționarelor. În caz de servicii de ambulatoriu, multă vreme se vehiculează situația cu centrele de sănătate, cu separarea specialiștilor de către medicii de familie, întotdeauna am fost puțin rezervată în privința aceasta pentru că lucrez într-o instituție unde toate aceste servicii sunt alături. Și eu nu știu dacă poate fi accesul mai bun pentru pacient, decât atunci când aceste servicii sunt concentrate toate alături.

Dacă pacientul fuge dintr-un loc în altul, se pierde timpul pentru diagnosticare. Și e salutabil că acum Ministerul Sănătății a făcut unele mișcări și în condiții de ambulator. În primul rând, s-au făcut modificări în ordinul nr. 695 în ceea ce privește serviciul de ambulator, cu reintroducerea în statul de personal și în secția Medicină de familie a medicului pediatru. S-au convins și medicii practicieni, și cei de la guvernare că este un lucru necesar. Pentru că sunt încă mulți medici de familie pregătiți prin specializarea de șase luni.

Cu părere de rău, trebuie să treacă timp, ca în sistemul de sănătate să intre medicii pregătiți prin rezidențiat, care au o pregătire mult mai bună. Deși nici cei care au șase luni de pregătire nu au stat pe loc pentru că noi permanent facem cicluri de pregătire profesională pe pediatrie, pe urgențele medico-chirurgicale, pe cardiologie, pe ginecologie. Și tot prin ordinul acesta, în cadrul Secției medicină de familie, aceasta e important, mai ales pentru raioane, că orașele ies din situație mai ușor, a fost introdusă unitatea de medic de reproducere și medic de planificare a familiei. Adică, s-a îmbunătățit asistența ginecologică și reproductivă, să zicem, prevenirea sarcinilor nedorite pentru populația raională și rurală.

Este un plus mare și faptul că s-a permis prin alt ordin al Ministerului Sănătății femeilor, viitoarelor mămici alegerea liberă a medicului ginecolog. Femeia are dreptul să își aleagă medicul ginecolog în care are cea mai mare încredere. Și atunci când este simbioza aceasta între medic și între pacient, știm foarte bine că lucrurile merg mai bine.”

Europa Liberă: Foarte multe femei mergeau și până acum, chiar dacă nu era oficializat acest lucru, la medicul ginecolog pe care și-l alegeau.

Adela Glavan: „Da, dar erau unele probleme pentru că se întâmpla că nici la acel medic nu ajungeau și nici la cel din policlinică nu se duceau. Și nu poți lăsa procesul acesta să fie dirijat numai de gravidă pentru că, după părerea ei, totul e bine, dar când ajunge la medic, se depistează unele probleme și trebuie ținut minte că femeia poartă responsabilitate și de viața ei, și de viața copilului. Dar e mai bine când ești monitorizat permanent de unul și același specialist.

Acum, prin ordinul acesta, s-a determinat și mecanismul care va fi, de supraveghere, de la un medic la altul, astfel ca gravida să nu dispară din evidență și din vizorul medicului de bază. Și chiar în standardul de supraveghere a gravidelor s-au introdus unele examinări speciale de care este nevoie pentru a monitoriza starea gravidei și starea fătului.”

Europa Liberă: Este mare diferență între medicina de stat și cea privată?

Adela Glavan: „Între medicina de stat și cea privată trebuie să fie o simbioză, o conlucrare. Medicina privată trebuie, după părerea mea, să completeze acele goluri care ar fi în medicina de stat pentru că nu există anumite surse. De exemplu, rolul medicinii private mai mult s-ar vedea în anumite examinări de care nu dispune statul la moment: aceleași RMN, aceleași tomografii computerizate. Dar atunci când se dublează serviciile statului și se mai încearcă să fie contractate, în detrimentul serviciilor publice, aceasta nu o pot înțelege. Și de acest lucru se vorbește de mai mulți ani în lumea medicală.

Avem o atitudine respectuoasă față de colegii noștri care lucrează în serviciile private, dar fiecare trebuie să câștige nișa sa, acolo unde este loc gol pentru acordarea acestor servicii. Și populația, atunci când au apărut serviciile private, cu duiumul se ducea la serviciile private, acum este mai rezervată în această opțiune. Deseori face comparație și totuși rămâne în instituția publică. Cel mai mult îi împingea către instituțiile private lipsa rândurilor.”

Europa Liberă: Și condițiile.

Adela Glavan: „Dacă vorbim de staționare, într-un staționar mic, da. Dar dacă vorbim în întregime despre instituțiile medicale din municipiul Chișinău, ele toate sunt reparate, toate arată bine. Și condițiile sunt absolut normale atât în ambulatoriu, cât și în staționar. Altă problemă e că pacientul așteaptă mai multe facilități, medicamente gratuite. Pentru aceasta trebuie să fie și finanțarea respectivă a sistemului de sănătate.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre cultura sănătății la cetățenii Republicii Moldova. Și aici e un decalaj foarte mare. Anumite persoane aleg acum să meargă peste hotare, să își facă investigații, să se adreseze la specialiști, iar alți moldoveni așteaptă moartea acasă și nici măcar nu fac doi pași ca să ajungă doctor, în disperare că nu ar avea bani, că polița nu le asigură minimul necesar. Cum explicați această situație?

Adela Glavan: „Persoanele care pot pleca peste hotare nu sunt numeroase. Cei care pleacă înțeleg cât costă medicina peste hotare, comparativ cu ceea ce li se oferă aici, în țară. Programul unic cuprinde un spectru foarte larg de servicii. Și unul dintre acestea este examinările profilactice. Cunoaște toată lumea că e mai ușor să previi boala decât să o tratezi. Și atunci ce împiedică populația să meargă la medic, știind că controlul medical profilactic anual este gratuit?

Să se prezinte o dată în an la medicul de familie și să își facă controlul de rigoare care i-ar da omului indicii despre starea lui de sănătate? Aceasta trebuie să facă populația și să nu aștepte cineva să îi invite la medic, deși îi invită medicii și, cu părere de rău, rămân neauziți. Veniți în policlinică, veniți la medicul de familie și faceți examinările de care este nevoie pentru a vă verifica starea sănătății.”

Europa Liberă: Adevărul e că și aici trebuie să fie recâștigată încrederea din partea pacientului în doctor și să existe această relație prietenoasă dintre doctor și pacient.

Adela Glavan: „Sunt de acord cu dumneavoastră. Dar cei plecați la muncă peste hotare se confruntă cu situația că nu pot nimeri cu lunile nici la medicul de familie, cu atât mai puțin la medicii specialiști. Și abia atunci încep a face comparația între ceea ce este la noi în Moldova, așa cum e, și ceea ce este peste hotare. Și, de obicei, când se întorc, învățați de viață, încep a căuta medicul de familie, stomatologul și alți specialiști. Probabil că este o carență în instruirea tinerei generații în privința modului sănătos de viață. Tinerii trebuie învățați, instruiți să înțeleagă că viitorul lor, capacitatea lor de muncă depinde de starea sănătății. Și ei trebuie să meargă la medic să se verifice pentru a duce o viață și longevivă, și sănătoasă.”

XS
SM
MD
LG