Linkuri accesibilitate

Opinii ale experților moldoveni despre temele principale ale negocierilor cu FMI.

Cu toate că guvernul condus de Pavel Filip nu ascunde că are nevoie ca niciodată de un acord cu FMI (asta ar salva bugetul cu un deficit de patru miliarde de lei şi ar debloca ajutoarele şi creditele din partea UE, BM şi a României), lucrurile se mişcă greu spre acest acord: Parlamentul încă nu şi-a reluat şedinţele ca să adopte reforme, BNM nu are încă un guvernator, iar legea bugetului nu a ajuns deocamdată nici măcar în dezbatere guvernamentală.

Ceea ce aduce nedumerire cel puţin în mediul experţilor, printre ei Eugen Ghileţchi, economist la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chişinu: „Eu nu pot să înţeleg de ce până acum nu există alt guvernator al BNM. În condiţiile dificile în care ne aflăm, multe lucruri trebuiau rezolvate cu viteza luminii, pentru ca autorităţile să demponstreze instituţiilor internaţionale un angajament ferm în continaurea reformelor.”

Pe de altă parte, Ştefan Creangă, preşedintele Comisiei parlamentare buget şi finanţe, dă asigurări că autorităţile pregătesc terenul pentru negocierea cu FMI a unui acord de finanţare, chiar dacă parlamentul nu a avut încă nici o şedinţă la trei săptămâni de la deschiderea sesiunii:

„Eu nu aş pune chiar atât de mare accent. Da, suntem în întârziere, dar foarte multe din pachetele de legi necesare sunt încă în guvern. Aş spune că pauza aceasta este chiar benefică, ca să reuşim. Decizia FMI nu cred că va fi influenţată de faptul că avem sau nu guvernator. Mai mult, dacă cei de la FMI vin pe 23 şi pleacă pe 29, guvernatorul ar putea chiar să fie numit până pleacă”, explică Ştefan Creangă.

Printre actele normative ce se elaborează ca să fie prezentate în negocierile cu FMI drept dovadă a unui „angajament ferm” al Chişinăului pe reforme europene figurează, aşa cum am aflat de la şeful de comisie Ştefan Creangă, şi trei pachete economice mai importante, cele mai serioase vizând sectorul bancar şi mediul de afaceri:

„Pe domeniul bancar deja guvernul a înaintat un proiect de lege legat de depozitarul unic. Nu am luat încă o decizie în comisie, ci am făcut un grup de lucru suplimentar ca să lucreze la acest proiect. Scopul e să ţinem sub control tranzacţiile cu hârtiile de valoare. E o măsură de asigurare în faţa atacurilor reider care prevede întărirea capacităţilor BNM ca autoritate de reglementare şi a CNPF. Selectarea unui guvernator tot intră în acest pachet: dacă reuşim până la următoare şedinţă să venim cu unu-doi candidaţi şi să se voteze unul, deja este un pas în sectorul bancar.

Mai există un pachet de legi, numit BAZEL 3, ce ţine de aspectul prudenţial în sistemul bancar. Este vorba de întărirea politicii prudenţiale a BNM în raport cu băncile comerciale. Scopul e să diminuăm tot ce se numeşte credite neperformante. BNM lucrează deja de jumătate de an la subiectul dat. Vorbim şi de actele normative vizând situaţia macroeconomică: începând de la eficienţa finanţelor publice, până la direcţionarea investiţiilor astfel încât să se stimuleze creşterea economică.

Primul pachet de legi în acest sens, vizând sistarea controalelor la agenţii economici, a fost adoptat de guvern şi a ajuns pe masa comisiei. Mai e problema cu industria uşoară, tot ce ţine de pachetul Drow bag, adică de taxele vamale la importul materiei prime pentru perfecţionarea activă. Cu acest pachet suntem pregătiţi pentru lectura a doua.

Mai e subiectul energetic: vor fi discuţii pe muchie de cuţit, pentru că avem acel dosar la New York cu Gaz Union Fenosa, pe pierderile pe care le-a avut compania pentru că tarifele nu au fost ajustate.”

În viziunea lui Eugen Ghileţchi, expertul de la IPRE, cruciale pentru succesul discuţiilor cu FMI vor fi două aspecte, unul legat de economie, iar cel de-al doilea mai curând de geopolitică:

„Sunt două aspecte foarte importante acum: sectorul bancar şi factorul geopolitic. În sectorul bancar, sunt trei lucruri la care se va uita FMI. Unul este funcţia de guvernator şi vedem că abia a început al doilea concurs. Cel mai probabil, FMI nu va începe negocierile până nu vom avea desemnat un guvernator. Al doilea element ţine de stabilitatea băncilor rămase în sistem. FMI va pune accent deosebit pe asta: să ne asigurăm că băncile care au mai rămas în Republica Moldova activează conform regulamentelor şi standardelor BNM. Trei bănci care sunt cele mai mari şi controlează o proporţie impunătoare din activele din sectorul bancar sunt sub supravegherea specială a BNM: semn că sunt probleme mari în sistem.

Şi al treilea ţine de garanţia datoriei. Actualmente avem o garanţie emisă pentru 14.5 miliarde de lei. FMI va pune accent ca această datorie să fie convertită în datorie publică. În situaţia unui buget auster este foarte greu să găseşti resurse ca să deserveşti această datorie. La moment nimeni nu plăteşte dobândă la datoria care a fost dată acestor trei bîănci. Când devine datorie publică, Ministerul Finanţelor anual va trebui să plătească BNM dobândă pe această datorie.

Şi al doilea element de care depinde dacă primim undă verde de la FMI ţine de factorul geopolitic. Situaţia din Ucraina este destul de complicată. Au apărut semnale că FMI ar putea să-şi revadă decizia să susţină Ucraina cu cele 40 de miliarde de dolari. Dacă acordul cade şi se sistează finanţarea, atunci şansele noastre să avem acord cu FMI sunt foarte - foarte mici. FMI nu va mai avea interes foarte mare să salveze Republica Moldova. Dacă pierde Ucraina şi situaţia geopolitică din regiune se îndreaptă spre est, atunci nu mai are rost de pompat bani nici în Republica Moldova.”

FMI a anunțat că va trimite la Chișinău săptămâna viitoare experți, dar mandatul acestora e doar să se informeze despre situația din țară, fără a-și propune să semneze vreun acord.

„Este un pas foarte-foarte mic înainte. În toamna anului trecut FMI a anulat o vizită la Chişinău din cauza instabilităţii politice, aşa că însuşi faptul că FMI decide acum să vină, deşi fără un mandat de negociere, doar într-o „fact finding mission”, este un mic pas, dar totuşi înainte”, crede Eugen Ghileţchi.

Expertul atarge atenţia că, cel mai probabil, niciunul din ceilalţi finanţatori pe care contează Republica Moldovanu vor dezgheţa finanţările până ce FMI nu va da culoare verde pentru aceasta:

„Analiza pe care o va efectua FMI este comprehensivă. Ceilalţi parteneri, care nu au capacităţi de o astfel de analiză, vor aştepta ce va spune FMI. Dar asta probabil se va întâmpla cel mai curând în 6-8 luni de zile. Pentru că în comunicat se spune că FMI vine în „fact finding mission”, deci nu există mandat de negociere deocamdată. Asupra mandatului se va decide după ce rezultatele misiunii vor fi prezentate la FMI, în Washington”.

XS
SM
MD
LG