Linkuri accesibilitate

Iulian Groza: „Până la soluționarea conflictului, nu trebuie să uităm de cetățenii de rând din regiunea transnistreană”


Post transnistrean la granița cu moldo-ucraineană

Post transnistrean la granița cu moldo-ucraineană

Expertul de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene despre prioritățile președinției germane a OSCE.

Președinția germană a OSCE şi-a arătat disponibilitatea de a susţine Republica Moldova în efortul de aplicare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) dintre UE şi Republica Moldova în regiunea transnistreană, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei de la Chişinău. Netezește oare acest acord drumul spre o soluționare, în general, a conflictului transnistrean? Punctul de vedere şi explicaţiile expertului de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, fost ministru adjunct de Externe, Iulian Groza.

Europa Liberă: La o întrevedere, la Chişinău, cu ministrul Economiei Octavian Calmîc, și Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Cord Meier-Klodt, s-au dat asigurări că „OSCE va susține Republica Moldova în implementarea DCFTA în regiunea transnistreană”, ca să cităm un comunicat oficial de la minister. În înțelegerea dumneavoastră, ce exact ar urma sau ar mai urma să se realizeze la modul practic în regiunea transnistreană, cu sprijinul – iată - al președinției germane a OSCE, odată cu decizia de anul trecut de a extinde Zona de liber schimb asupra respectivei regiuni?

Iulian Groza

Iulian Groza

Iulian Groza: „Cel mai important este că începând cu 1 ianuarie Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare cu Uniunea Europeană se aplică și în regiunea transnistreană. Asta înseamnă că agenții economici din regiune pot în continuare să valorifice regimul comercial oferit de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și asta este important fiindcă peste 30 de procente din exporturi din regiunea transnistreană sunt orientate spre Uniunea Europeană.

Dacă vorbim de agenda de implementare pe parcursul anului curent a condițiilor pentru valorificarea completă a Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, atunci cu siguranță sunt câteva elemente cheie despre care a amintit și Uniunea Europeană pe parcursul anului trecut, dar despre care au amintit și oficialii de la Chișinău. În primul rând este capacitatea de a valorifica, practic, procesul de certificare a măsurilor sanitare și fitosanitare. Asta înseamnă practic accesul colaboratorilor ANSA în regiune pentru a certifica acele standarde.

Doi, este și condiția care vizează certificarea originii bunurilor, iar asta mai mult se referă la activitatea autorității vamale de la Chișinău. Și trei, cel mai important ține de armonizarea tarifelor, a politicii tarifare, cu alte cuvinte, a taxelor de import și export care se aplică în conformitate cu Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Trebuie să existe aceleași tarife la export și import care se aplică și în Republica Moldova. Acest proces, din câte înțelegem noi, este, într-un fel sau altul, tranzitoriu, pe parcursul anului curent, armonizarea respectivă are loc treptat.

Dacă vorbim despre ce face Uniunea Europeană și aici vorbim despre agenda Germaniei prin prisma președinției sale în cadrul OSCE. Sigur că OSCE și Germania, care apropo are o agendă mai specială atunci când discutăm despre problematica transnistreană. Ne aducem aminte că anul trecut, în octombrie, în Bavaria a avut loc o conferință informală în cadrul căreia au fost discutate condițiile pentru implementarea Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană și urmare a acelei discuții, practic autoritățile de la Chișinău au convenit cu Uniunea Europeană implementarea condițiilor prevăzute de Acordul de Asociere în regiunea transnistreană.

Ceea ce încearcă Germania, în calitate de președinție a OSCE, este sigur să susțină eforturile Uniunii Europene în a ajuta Republica Moldova, în a ajuta autoritățile de la Tiraspol, dar în special agenții economici, să poată să valorifice în continuare oportunitățile oferite de Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: De fapt, ce diferență există acum între un exportator din regiunea de est şi unul din restul Republicii Moldova în fața posibilităților pe care le oferă Acordul de liber schimb?

Iulian Groza: „Practic, începând cu 1 ianuarie, condițiile oferite de Acordul de Asociere sunt aplicate de Agenții Economici din regiunea transnistreană. Trebuie să spunem că condițiile în care se implementează Zona de liber schimb în regiunea transnistreană fac parte dintr-o înțelegere mai complexă, de așa-numitul comerț facilitar cu Uniunea Europeană al agenților economici din regiunea transnistreană.

Pe parcursul anului curent, diferența importantă care ține de aplicarea Zonei de liber schimb vizează acea perioadă de tranziție care este oferită celor din regiunea transnistreană, cu privire la armonizarea politicii tarifare, cu privire la excluderea graduală a tarifelor la import pentru produsele la import pentru produsele Uniunii Europene pe care le aplică autoritățile de la Tiraspol. Din câte se înțelege, deosebirea principală este că autoritățile de la Tiraspol, într-un fel sau altul, au posibilitatea să excludă gradual aceste tarife pe care le-a aplicat până nu demult în regimul comercial preferențial cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Cât de firească şi bazată eventual pe precedente productive este această practică de a consolida economic o regiune care politic, mental pare să se îndepărteze tot mai mult nu numai de statul de care s-a desprins, dar şi de întreaga comunitate europeană?

Iulian Groza: „Trebuie să pornim de la filosofia procesului de soluționare a conflictului transnistrean. Consolidarea încrederii între cele două maluri stă la baza abordării Uniunii Europene, OSCE, Republicii Moldova în general, a tuturor participanților în negocierile în formatul 5+2. Și aici rolul Germaniei este unul foarte important. Pornind de la Memorandumul de la Meseberg din anul 2010 când practic Germania a încercat să relanseze aceste discuții, în dialog inclusiv cu Federația Rusă, ridicând abordarea la nivelul Uniunii Europene, până la acea facilitare pe care o oferă Guvernul Germaniei în organizarea diferitor evenimente neformale, interacțiuni între autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, anume pentru a consolida încrederea între maluri și pentru a crea oportunități, pe de o parte ca cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului să poată să interacționeze, dar, probabil și mai important, ca să ofere oportunități pentru agenții economici din regiunea transnistreană, să poată să exercite activități de comerț în spațiul legal al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Consolidând economic o regiune totuşi separatistă, obţii ca rezultat o soluționare a conflictului transnistrean? Sau o nouă amânare, indefinită, a status quo-ului politic?

Iulian Groza: „Trebuie să spunem că abordarea oficială a Republicii Moldova și în general a participanților formatului 5+2, este că trebuie create condiții pentru reintegrarea Republicii Moldova. Această abordare poate fi realizată, iarăși pornind de la diferențele de poziție care există între Chișinău și Tiraspol. Dar toți înțeleg, pentru ca soluționarea să fie una durabilă, abordarea trebuie să fie pas cu pas. Până la soluționarea definitivă trebuie să nu uităm de agenți economici, de cetățenii Republicii Moldova, toți cetățenii care trăiesc în regiunea transnistreană, care nu trebuie să sufere din cauză că autoritățile care reprezintă regiunea transnistreană au o abordare diferită, mă refer mai mult la abordarea asta separatistă.

Viața continuă, cetățenii, oamenii de afaceri trebuie să poată să valorifice aceleași oportunități pe care le oferă Uniunea Europeană celorlalți agenți economici din Republica Moldova, și cetățenilor Republicii Moldova ca atare. Uitați-vă, regimul fără de vize oferit de Uniunea Europeană este posibil de valorificat inclusiv de cei care locuiesc în regiunea transnistreană și numărul celor care călătoresc în Uniunea Europeană din regiunea transnistreană este în creștere. Oamenii de faceri nu trebuie să sufere din cauza anumitor politici promovate de către autoritățile de la Tiraspol.

Or, abordarea pe termen lung este pas cu pas. Politica Chișinăului este să asigure reintegrarea Republicii Moldova, iar partenerii noștri ne ajută să facem acest lucru, prin măsuri de consolidare a încrederii, prin suportul pe care îl oferă statele membre ale Uniunii Europene. Acum, că vorbim despre președinția germană a OSCE, probabil că totuși Germania va încerca să creeze această platformă pentru oamenii de afaceri din regiunea transnistreană, din Uniunea Europeană, de la Chișinău, ca să poată să cunoască mai bine oportunitățile oferite de Zona de Liber Schimb a Uniunii Europene și în condițiile noi de implementare a DCFTA începând cu 1 ianuarie, să poată să continue comerțul cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: În ce măsură Republica Moldova a reușit să valorifice în 2015 potențialul de export pe piața UE oferit de Acordul de Asociere?

„În termeni cantitativi, comerțul cu Uniunea Europeană a cunoscut o creștere, iarăși pe fundalul practic sistării comerțului cu Federația Rusă. Valoric, comerțul cu Uniunea Europeană a cunoscut o anumită scădere, de aproximativ 2 procente. S-a exportat puțin mai mult comparativ cu anul trecut, însă problema este că pe parcursul anului trecut Republica Moldova nu a reușit să creeze toate condițiile pentru Agenții Economici din Republica Moldova, ca ei să poată să-și consolideze activitățile comerciale cu Uniunea Europeană. Sunt niște chestii mai mult tehnice decât instituționale. Vorbim aici despre măsurile sanitare și fitosanitare care sunt o condiție importantă pentru a accede pe piața Uniunii Europene.

De exemplu, de multe ori, anul trecut, dar și în anul 2014 se vorbea despre crearea condițiilor pentru export spre Uniunea Europeană a produselor de origine animalieră, mă refer la carnea de pasăre. Din păcate, nu au fost îndeplinite măsurile necesare de către autoritățile de la Chișinău pentru a putea exporta aceste produse. Pe de altă parte, sunt anumite progrese pe dimensiunea standardelor.

Practic 40% din standardele Uniunii Europene sunt transpuse, iarăși problema ține de implementarea lor, modul în care agenții economici au grijă ca aceste standarde aprobate în Republica Moldova să fie transpuse în produsele pe care le comercializează în Republica Moldova și pe care, într-un final, le vor putea exporta spre Uniunea Europeană.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG