Linkuri accesibilitate

Anatoli Tisliuk: „Totul se schimbă, iar cărțile în limba rusă se schimbă și ele”


Despre interesul față de literatura rusă în R. Moldova, în dialog cu directorul editurii „Biblion”.

Cum supraviețuiesc cărțile de limba rusă pe piața din Republica Moldova? O discuție despre interesul față de literatura în limba rusă cu directorul editurii Biblion, Anatoli Tisliuk, care activează pe piața moldovenească de peste 20 de ani.

Anatoli Tisliuk: „Viața merge înainte, totul se schimbă, iar cărțile în limba rusă se schimbă și ele. Nu au încotro. Cărțile de limba rusă sunt interesante cititorilor, fiindcă majoritatea oamenilor din Moldova pot citi în două limbi, ceea ce le oferă o alegere mult mai mare de titluri.

Globalizarea a atins inclusiv și industria cărților. În cazul literaturii, aceste schimbări au fost spre bine. Dacă vorbim de literatură artistică în general, majoritatea titlurilor sunt traduse și în limba rusă, din spaniolă sau alte limbi internaționale. Aceleași traduceri au loc și în limba română. Cu siguranță, cartea în limba rusă s-a schimbat, fiindcă este supusă diferitor tendințe mondiale.

Anatoli Tisliuk

Anatoli Tisliuk

Deseori oamenii citesc aceleași cărți, dar în diverse limbi. Să luăm spre exemplu cazul adolescenților. Recent, am văzut un sondaj social despre preferințele literare ale tinerilor englezi. Fiul meu tot e adolescent și am comparat rezultatele cu titlurile de cărți pe care le citește dânsul. Gusturile sunt identice în măsură de 70-80 la sută. Există bestselleruri internaționale care se ecranizează și care atrag atenția adolescenților din toată lumea. Datorită acestor schimbări la nivel global am devenit cu adevărat mai apropiați unul de altul.”

Europa Liberă: Cărțile de limba rusă au vreun avantaj pe piața literară din Republica Moldova în raport cu cărțile în limba română?

Anatoli Tisliuk: „Acum, piața literară din România și editurile din Moldova de limbă română se dezvoltă rapid. Situația se schimbă, tot mai rar găsești titluri în limba rusă care nu pot fi găsite și în limba română. Piața se echilibrează. Astăzi, cumpărătorul își permite luxul alegerii. Ei pot căuta niște cărți cu o traducere mai bună, cu un preț mai mic, și găsesc ceva ce li se potrivește din toate punctele de vedere.”

Europa Liberă: Cum s-au schimbat preferințele în materie de carte în limba rusă pe parcursul ultimilor 20 de ani?

Anatoli Tisliuk: „În anii 90, când a dispărut deficitul de cărți, publicul nu era prea capricios. Citeau de toate, erau setoși de lecturi după sfârșitul deficitului. Astăzi, oamenii aleg cărțile pe care le citesc cu mult mai multă atenție, chiar gustul literar a devenit mult mai rafinat.

Să nu uităm că s-a schimbat și forma fizică a cărților. Nu mai vorbim doar de copertă și pagini de hârtie. Deseori, persoana citește o carte în versiunea electronică, după care decide dacă merită sau nu să fie cumpărată în forma clasică pentru biblioteca de acasă. Publicul a devenit mult mai selectiv. Astăzi, tot mai mulți oameni știu ce cărți vor să cumpere și de ce le cumpără.

Segmentul literaturii artistice semnate de autori ruși este unul special în cazul Republicii Moldova. Cu siguranță, mulți dintre ei sunt traduși și în alte limbi, inclusiv în limba română, dar cititorul preferă o lucrare în limba originală. Sub acest criteriu cad în primul rând autori de cărți în limba rusă precum Viktor Pelevin, Boris Akunin, Dina Rubina, Ludmila Ulițkaia și alții. Dar dacă vorbim despre cărțile autorilor de talie internațională, aici cumpărătorii au un spațiu de manevră și aleg o traducere în limba dorită.

Literatura pentru copii continuă să fie căutată și ea. La fel ca și în cazul literaturii artistice pentru maturi, mulți autori de cărți pentru copii sunt traduși în limba română, dar sunt căutați și autori de cărți pentru copii care scriu nemijlocit în limba rusă.

E destul să vizitezi târgurile de carte de la Chișinău, care sunt destul de populare, ca să vezi plăcerea cu care mamele și tații tineri împreună cu copiii mici cumpără cărți. Dragostea pentru lectură și tradiția cititului încă există, indiferent de limba în care este scrisă cartea. Sunt optimist în acest sens.”

Europa Liberă: În ce mod cartea de limbă rusă a fost nevoită să se adapteze unui public atât de specific precum este cel din Republica Moldova?

Anatoli Tisliuk: „Cărțile sunt parte a vieții noastre, ele nu pot supraviețui în afara realității nemijlocite. Cu siguranță, schimbările pe plan social și educațional se văd prin faptul că vânzările pentru cărțile în limba de stat sunt în creștere, asortimentul este tot mai larg, pe când cele de limbă rusă scad din diverse motive. Dar există un segment de populație important care citește în ambele limbi: și rusă, și română. Vorbesc mai ales de tineri.”

Europa Liberă: Cât de importantă și de valorificată este piața regiunii transnistrene pentru vânzarea cărților de limbă rusă?

Anatoli Tisliuk: „Este valorificată foarte puțin, din păcate. Nu cunosc motivele, dar avem foarte puține relații cu regiunea transnistreană în acest sens, deși cred că acolo există un potențial mare în ceea ce privește cititorul iubitor de carte în limbă rusă. Totuși, majoritatea cărților care se vând în regiunea transnistreană nu vin de la distribuitorii moldoveni. Presupun că le este destul de greu să cucerească această piață.”

Europa Liberă: Cărțile de limbă rusă editate în URSS încă mai pot fi găsite în bibliotecile multor persoane. În ce mod rămășițele trecutului sovietic continuă să influențeze piața de carte în Republica Moldova?

Anatoli Tisliuk: „Dacă vorbim despre capitală, Chișinăul întotdeauna a fost un oraș al iubitorilor de carte. Aici au fost foarte mulți profesioniști în domeniu, a fost dezvoltată infrastructura și industria literară, vorbesc de tipografii, edituri, librării. În perioada sovietică aici erau foarte mulți oameni care se ocupau de tipărirea cărților. Orașul este îmbibat de această atmosferă. În Moldova veneau persoane din toată fosta Uniune Sovietică ca să cumpere cărți de Ray Bradbury, Kurt Vonnegut care se editau aici. Nu se tipăreau doar ediții politizate, dar și clasici ai literaturii mondiale. Chișinăul rămâne și astăzi un oraș care citește, inclusiv datorită acestui trecut. Până în ziua de astăzi, deasupra Chișinăului plutește o aură literară.”

XS
SM
MD
LG