Linkuri accesibilitate

Pirkka Tapiola: „Este un mesaj încurajator, însă este încurajator condiționat”


Pirkka Tapiola

Pirkka Tapiola

Interviu cu exclusivitate cu șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău.

Miniștrii de externe din UE au adoptat luni o rezoluție în care guvernului de la Chișinău i se cere să continue reformele. Rezoluția spune că executivul moldovean trebuie să dea prioritate depolitizării instituțiilor statului, să combată corupția sistemică, să reformeze administrația publice, și să facă mai eficiente și mai transparente finanțele publice.

Europa Liberă: Mesajele, care vin de la Bruxelles, sunt destul de încurajatoare pentru Republica Moldova. Țara poate conta pe sprijinul Uniunii Europene atâta timp cât executivul de la Chișinău va demonstra că poate face adevărate reforme, pentru că deocamdată în societate lumea mai rămâne la ideea că aceste reforme sunt mimate și nu sunt adevărate. Ce rezultate ar trebui să demonstreze, să livreze guvernul de la Chișinău, pentru modernizarea societății și recâștigarea încrederii atât a cetățenilor statului, cât și a partenerilor din exterior?

Pirkka Tapiola: „Ați spus foarte corect: este un mesaj încurajator, însă este încurajator condiționat. În afară de aceasta, este un mesaj destul de dur, deoarece implică și foarte multe așteptări. Nu ține de fapt de atribuția noastră să susținem sau să nu susținem guvernul Republicii Moldova. Colaborarea noastră ține de relația cu cetățenii din Republica Moldova, iar guvernul este responsabil pentru a îndreptăți așteptările cetățenilor Republicii Moldova și a le asigura o viață mai bună. Este foarte important să se înțeleagă că e vorba despre o relație dintre Europa și oamenii din Republica Moldova. Cred că toată lumea este deja obosită de etichete, cum ar fi: pro-european, anti-european. Guvernul, în primul rând, trebuie să fie un guvern pro-Moldova. Dacă vă uitați atent peste lista de cerințe pe care le-am inclus noi în această rezoluție, veți vedea exact aceleaşi lucruri despre care vorbeam noi anterior, cum ar fi depolitizarea instituţiilor de stat, combaterea corupţiei, necesitatea promovării reformei administraţiei publice, rolul de supraveghere al Băncii Naţionale, al Comisiei pentru piaţa financiară, independenţa sistemului judecătoresc, independenţa sistemului de ocrotire a organelor de drept. Toate aceste condiționalități trebuie să fie aduse la realizare. De asemenea, o precondiţie este existenţa unui program cu Fondului Monetar Internaţional care oferă cadrul necesar pentru ca aceste cerințe să fie realizate şi nu doar în domeniile pe care le-am menţionat. Vorbim, de asemenea, şi despre sistemul bancar, sistemul financiar, modul în care sunt formate tarifele pentru energia electrică şi multe altele. Vorbind despre reformele de care ziceaţi dumneavoastră, toată asistenţa, tot sprijinul nostru va veni doar în cazul în care aceste cerințe vor fi realizate. Voi menţiona o idee repetată şi în adresa guvernului, cu mai multe ocazii: dacă vă uitaţi la prevederile Acordului de Asociere, este foarte simplu să bifaţi rubricile, să ziceţi că există legea cutare şi cutare, există regulamentul cutare şi cutare. Dar atâta timp cât nu există stat de drept, atâta timp cât nu avem supremaţia legii, toate chestiile acestea care se implementează cu ajutorul nostru nu vor face ca guvernul să livreze în adresa cetăţenilor rezultatele scontate.”

Europa Liberă: Ziceţi că această listă nu este una nouă. Eu îmi amintesc o foaie de parcurs pe care dumneavoastră, ambasadorii străini acreditaţi în Republica Moldova, aţi înmânat-o încă premierului Gaburici de pe atunci. De ce atât de greu se urneşte carul din loc? De ce atât de greu aceste reforme dau rezultate?

Pirkka Tapiola: „Dumneavoastră l-aţi menţionat pe domnul Gaburici, într-adevăr a fost domnul Gaburici, după aceasta a fost alt prim-ministru şi au mai fost prim-miniştri în exerciţiu, dacă nu mă înşel, cam cinci în ultima perioadă. Dar pot să vă spun că cel puţin în privinţa domnului prim-ministru Gaburici, am avut un început bun. Exista o înţelegere privind acordul cu Fondul Monetar Internaţional, am avut o bună înţelegere privind reformele şi acţiunile care urmau să fie promovate. Dar, din anumite motive, mandatul dumnealui a fost prea scurt și multe lucruri au rămas nerealizate, multe rezultate scontate nu au fost obţinute. Şi iată că ne pomenim exact cu aceleaşi cerințe incluse din nou. Practic, avem exact ceea ce a fost pe masă şi anterior. Acum cred că toată lumea este de acord că avem nevoie de nişte termeni foarte clari privitor la faptul când vor fi înfăptuite reformele. Eu nu pot să mă pronunţ, să vă spun cât de rapid vor fi înfăptuite reformele, însă toată lumea admite că avem nevoie de nişte termeni limită, un calendar foarte clar pentru anumite schimbări care urmează să se producă. Se cere să existe un calendar de acţiuni, foarte clar, în care să se spună concret ce se va face, când, unde şi în ce termeni. Vorbind de termeni, cred că cel mai apropiat termen ar fi Consiliul de Asociere, care urmează să aibă loc la mijlocul lunii martie şi ne aşteptăm că în şedinţa acestui Consiliu să fie trasat foarte clar ce anume şi când urmează să se facă. Fiindcă doar în acest mod putem să răspundem la aşteptările pe care le are toată lumea în legătură cu aceste reforme. Toată lumea admite că Moldova a ajuns la ultima şansă când poate să acţioneze corect.”

Europa Liberă: Se creează impresia că dumneavoastră v-aţi înarmat cu răbdare şi oferiţi acest timp ca să aşteptaţi adevărate rezultate din partea guvernării. Iar cetăţenii aud de la mai mulţi analişti, observatori, experţi că în timpul acesta s-ar mai fura un miliard, pe lângă cel care a fost scos din Republica Moldova şi îngrijorările, şi neîncrederea cresc în societate.

Pirkka Tapiola: „Eu nu sunt sigur în ce măsură sunt înarmat cu răbdare. Însă atunci când activezi în domeniul relaţiilor internaţionale, când activezi în domeniul relaţiilor cu un stat suveran, nu ai atât de multe mecanisme care ţi-ar permite să acţionezi. Şi în relaţia cu un stat suveran de obicei opţiunea este să aştepţi atâta timp cât procesele încep să acţioneze în modul în care se cere. Fiindcă ați menționat cel de-al doilea miliard care poate să fie furat, dacă vă uitați în acele concluzii care se regăsesc în rezoluția Consiliului, veți vedea că aici avem două aspecte care se referă anume la acest punct. În primul rând, se cere să fie investigată această fraudă bancară, și noi cunoaștem deja că a avut loc anume o fraudă în sistemul bancar, fiindcă trebuie să ne imaginăm foarte bine tabloul obiectiv care există în sistemul bancar. Deci, este vorba despre Banca de Economii, Banca Socială, Unibank. Și toate persoanele care s-au făcut vinovate de această fraudă, repet, toate persoanele trebuie să fie trase la răspundere, nu una sau două, dar toate persoanele. În al doilea rând, trebuie să fie desfășurată o anchetă, fondurile delapidate să fie returnate, însă această anchetă să fie una cu adevărat imparțială și să contribuie la aceea că toate persoanele care s-au făcut vinovate de fraudă să fie trase la răspundere. După care va fi nevoie de niște acțiuni de continuare și, dacă vă uitați în concluziile Consiliului, veți observa că se cere să fie petrecută și continuată procedura de audit a acestor trei bănci care se află acum sub o procedură de supraveghere specială. Deci, un audit care să fie făcut și cu contribuția Fondului Monetar Internațional, fiindcă și el este parte la această procedură. Urmare a acestor acțiuni, să fie publicate niște rapoarte ample care să ne descrie și care să ne permită să înțelegem ce s-a întâmplat cu adevărat în cadrul acestor bănci, fiindcă astăzi eu nu pot să vă spun ce anume s-a întâmplat în cadrul acestor bănci. Eu nu am văzut aceste rapoarte, nu am văzut această informație. Deci, până atunci nu putem să ne pronunțăm pe acest subiect. Dar acest lucru se referă doar la cele trei bănci pe care le-am menționat noi. Însă, în afară de aceasta, există și o problemă sistemică. Și, dacă vă uitați în concluziile Consiliului, ele vorbesc și despre aceasta, despre necesitatea de a ajusta legislația Republicii Moldova la legislația europeană pentru a contracara, de exemplu, spălarea de bani, pentru a atenua riscurile de alte fraude bancare. De aceea putem zice că în cazul dat avem două situații: pe de o parte, avem aceste trei bănci care se află acum în procedura de lichidare; în această procedură de audit pe care chiar băncile de fapt au inițiat-o, fiindcă este precondiție a Fondului Monetar Internațional. După care urmează să luăm măsuri sistemice, am vorbit despre ajustarea legislației ș.a.m.d., pentru a evita situația în care aceste fraude bancare s-ar putea produce și pe viitor. Și aici este importantă și fortificarea, consolidarea rolului de supraveghere al Băncii Naționale.”

Europa Liberă: În societatea moldavă se vehiculează mult că un singur partid ar fi interesat să concentreze puterea în mâinile sale. Pentru că în Parlament în jurul Partidului Democrat s-a creat această majoritate, inclusiv ca să se promoveze aceste reforme. Dar ce se întâmplă totuşi, dacă un partid concentrează întreaga putere într-un stat democratic? Cât de grav vi se pare acest lucru?

Pirkka Tapiola: „Întrebarea cheie, în aşa caz, este ce se va întâmpla cu independenţa sistemului judiciar, ce se va întâmpla cu independenţa organelor de ocrotire a normelor de drept, ce se va întâmpla cu mass-media? Şi acest lucru se regăseşte şi în concluziile Consiliului despre necesitatea de concentrare a proprietăţii sau a proprietarilor anumitor mass-media. Deci, acest lucru cu adevărat există şi acestea sunt nişte întrebări cheie. Şi, cum am menţionat, noi dorim să ne decuplăm de politicieni, de partide politice. Noi lucrăm cu Republica Moldova, cu oamenii din această ţară. Tot ce întreprindem noi se face, evitând aceste lucruri, că susţinem sau ne opunem unui anumit partid ş.a.m.d. Noi dorim să vedem Centru Naţional Anticorupţie fiind unul responsabil, care întreprinde acţiuni pentru a combate corupţia, dorim să vedem alte agenţii ale normelor de drept să-şi facă treaba cum se cuvine. Fiindcă, am zis, nu este nici treaba noastră şi nici dreptul nostru într-o ţară suverană să ne pronunţăm în favoarea sau în opoziţia politicienilor, sau partidelor politice. Politicul trebuie să ghideze anumite decizii ideologice şi acest lucru se poate face prin urnele de votare. Însă politicul nu trebuie să preia ţara, să acapareze ţara.”

Europa Liberă: De mult timp lumea aşteaptă să existe un dialog între putere şi opoziţie, între guvernanţi şi cei care vin şi protestează în stradă. Lipsa acestui dialog se răsfrânge asupra bunului act al guvernării, al unui act eficient de guvernare?

Pirkka Tapiola: „Acest lucru a fost menţionat în concluziile Consiliului, dar a fost menţionat şi cu alte ocazii. Şi acelaşi lucru l-a menţionat şi doamna Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al UE, în ziua de 20 ianuarie, în declaraţiile sale, când a zis: „Dialogul, necesitatea de a se aşeza împreună şi a decide privitor la viitorul pe care urmează să-l aibă Moldova este o cheie”. Cred că este exact acelaşi lucru pe care noi l-am menţionat de mai multe ori pentru a avea încredere în societate. Este timpul acum pentru toate părţile, dar vorbim într-adevăr despre toate părţile, să încerce să găsească posibilitate pentru dialog, nu doar să pretindă, să se prefacă că încearcă să găsească posibilitate, dar cu adevărat să caute această posibilitate de a construi un dialog. Poate să păşească undeva peste emoţii personale, trăiri personale. Doar prin intermediul unui dialog, doar întrunind şi aducând împreună toate forţele politice, toate părţile din această ţară, putem să construim o ţară cu adevărat puternică şi de succes.”

Europa Liberă: Pentru ca Moldova să scape de sărăcie, are nevoie să atragă cât mai multe investiţii. Deocamdată ţara nu e atât de atractivă pentru investitorii străini. Ce trebuie să facă cei din vârful puterii pentru ameliorarea condiţiilor legislative pentru mediul de afaceri şi în general pentru ca acest mediu să devină prietenos pentru cei care au posibilitatea să vină să aducă capital în Moldova?

Pirkka Tapiola: „După toată logica, Moldova are toate precondiţiile pentru a deveni, din punct de vedere economic, o ţară de succes, deci, povestea de succes din punct de vedere economic, fiindcă, în primul rând, dispune de forţa de muncă competitivă. Mai mult decât atât, multe persoane ar dori să se reîntoarcă, cei care sunt în Federaţia Rusă, de exemplu. În afară de aceasta, avem la dispoziţie o foaie de parcurs prin intermediul Acordului de Asociere care ne permite toată legislaţia să o armonizăm la standardele europene. Plus la aceasta, Moldova are la dispoziţie cea mai mare şi cea mai bogată piaţă care există, se află în vecinătatea Uniunii Europene. După idee, ar trebuie să nu existe niciun fel de bariere pentru ca investitorii să dorească să vină încoace.”

Europa Liberă: Dar ei nu vin.

Pirkka Tapiola: „Vorbind despre investitori, dacă aş fi eu investitor, există două lucruri pe care eu le iau în calcul, mai înainte şi mai presus decât orice alte lucruri – aceasta este corupţia şi modul în care îmi va fi asigurată justiţia de sistemul judiciar. Fiindcă acest lucru iar se reduce la statul de drept, supremaţia legii, dacă nu ai încredere în aceste aspecte, pe hârtie poate să apară cel mai frumos climat investiţional în Moldova decât oriunde, însă investitorii totuşi vor avea teamă să vină încoace.”

Europa Liberă: Şi ca să punem punct acestei discuţii, Excelenţă, Domnule Ambasador, dumneavoastră aţi venit la Chişinău, aţi fost numit şef al delegaţiei Uniunii Europene în primăvara anului 2013. Atunci se vorbea despre Moldova că este istoria de succes a Parteneriatului Estic. Sub privirea dumneavoastră situaţia din Republica Moldova a degradat, pentru că astăzi se zice că Republica Moldova este elevul corigent al Occidentului. Credeţi că mai există această şansă să fie stabilizată situaţia şi scoasă din captivitate Moldova, aşa cum i se zice că a nimerit?

Pirkka Tapiola: „Cred că elementele care ne-au adus la problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt evidente şi au fost evidente o perioadă de timp. De la bun început, de când am venit încoace, eu am menţionat că Moldova se descurcă bine la câteva acţiuni, la câteva capitole. Primul, activitatea spre obţinerea regimului liberalizat de vize. Însă aici, cum ziceam noi, aparent nu au existat interese investite ale cuiva. Acest lucru de asemenea este unul evident. Şi încă o chestie cu adevărat impresionantă a fost capacitatea echipei de negociatori din Republica Moldova să negocieze la un nivel înalt un Acord de Asociere în timp record. De aceea pot zice că Moldova are un potenţial mare în negocieri şi un potenţial mare în prezentarea bună a cazului prin formulări, prin cuvinte. În afară de aceasta, ce am observat noi e că într-adevăr au fost începute anumite procese. Dar pe lângă aceasta, de exemplu, situaţia pe care o vedem astăzi în sectorul bancar, o situaţie care a existat de fapt şi anterior, deci, această situaţie a ieşit la suprafaţă. În afară de aceasta, anumite procese care au fost bine negociate şi care au fost subiectul unor acorduri au fost începute, însă atâta timp cât interese politice stau la baza acestor procese, aceste procese le vom vedea încetinite. Eu sper foarte mult că, până la finele mandatului meu, mai am o durată cam de un an şi jumătate, eu nu voi avea necesitatea să mă concentrez atât de mult pe: cine câştigă, care luptă politică, care partid este cel care domină actualmente scena politică. Și voi putea să urmăresc, să văd mai multe rezultate din cele care se regăsesc în concluziile Consiliului, cum ar fi depolitizarea instituţiilor de stat, o luptă veritabilă împotriva corupţiei. Ceea ce vorbeam noi de consolidarea statului de drept, supremaţia legii, un cadru al mass-media care să ofere informaţie către public, adică să vedem tot ceea ce face ca rezultatele reale să fie obţinute pentru beneficiul acestei ţări şi al cetăţenilor săi. În aceasta şi constă această încurajare condiţionată de care vorbeam noi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră tot aţi accentuat, pe parcursul acestei discuţii, că oferiţi sprijin, asistenţă populaţiei Republicii Moldova. Paradoxul e că în Republica Moldova politicienii, care au adus ţara pe muchia prăpastiei, acum pretind că sunt salvatorii care pot să scoată ţara din această prăpastie. Şi de aici lipsa de încredere din partea cetăţenilor.

Pirkka Tapiola: „Această încurajare condiţionată de care vorbeam noi şi care se conţine în concluziile Consiliului exact acest lucru presupune: să auzim mai puţine declaraţii, mai puţine cuvinte, să vedem acţiuni concrete, să vedem acordul cu Fondul Monetar Internaţional, să vedem acel cadru care ne va permite să canalizăm asistenţa, ajutorul nostru spre binele cetăţenilor acestei ţări.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG