Linkuri accesibilitate

Autorul volumului „În umbra Europei” își încheie capitolul despre R. Moldova cu un avertisment pentru Occident…

Robert D. Kaplan este un autor american de cărți despre politică, afacerile internaționale și securitate cunoscut între altele pentru eseurile sale despre natura puterii Statelor Unite, conflictul între ceea ce consideră civilizație și primitivism și reapariția unor tensiuni culturale și istorice estompate de Războiul Rece. La începuturile carierei, a lucrat corespondent în România ceaușistă a anilor 80. Iar recent a scris o carte despre aceasta, în care consacră un capitol și Republicii Moldova.

„Republica Moldova (sau Basarabia geografică) este crucială pentru geopolitica actuală, o realitate complet disproporționată față de mărimea ei redusă și populația de doar 3,56 milioane de locuitori”. Această afirmație îi aparține lui Robert D. Kaplan, analist de politică internațională și scriitor de cărți de călătorie, fost corespondent de presă din zonele cele mai turbulente ale lumii. În cartea sa, În umbra Europei (In Europe’s Shadow) lansată recent în Statele Unite și în curs de apariție în România, la Editura Humanitas, Kaplan dedică un capitol și Republicii Moldova, pe care a văzut-o în 2014. Volumul este despre România, ca sumă a vizitelor făcute aici de analistul american în anii 1981, 1984, 1990 și 2013.

N-ar fi prima dată în istoria modernă când R. Moldova este atât de importantă, notează scriitorul american, făcând un pas în istorie „trecerea sudului Basarabiei la România a fost considerată de Țarul Alexandru al II-lea drept ultima <<umilință>> a Războiului Crimeei”. Kaplan susține că R. Moldova este la fel de importantă pentru securitatea Ucrainei, cum este Ucraina pentru securitatea Rusiei: dacă R. Moldova ar cădea pe mâini ostile – continuă analistul american –Ucraina ar fi amenințată, căci R. Moldova și Transnistria reprezintă, ceea ce Kaplan numește „culoarul pontic”, adică hinterlandul Mării Negre care oferă o rută de acces spre Balcani și Marea Mediterană”.

Atunci când vorbește despre vulnerabilitatea R. Moldova, Kaplan aduce în discuție armata moldovenească de 5000 de soldați și forțele aeriene, care există numai pe hârtie, cu excepția câtorva elicoptere. Din punctul lui de vedere, această republică e „un câmp de luptă psihologică între Est și Vest”. Amintește în acest context despre felul cum a fost monitorizat în urmă cu un an și jumătate în hotelul Leogrand la Chișinău de niște „bărbați solizi care vorbeau rusește”, care „oricând aveam o întâlnire în holul mare de la etaj, apăreau la doar câțiva metri de mine, cu ghiozdane suficient de mari să poată ascunde un reportofon demodat. Erau destul de insolenți, ca și cum erau stăpânii țării”, se grăbește Kaplan să tragă o primă concluzie, completând că la o întâlnire cu un oficial moldovean în care îl asigura că discuția era confidențială, acesta i-a replicat: „nu contează, în hotelul ăsta nu există secrete”.

După ce a străbătut R. Moldova în lung și lat, întorcându-se din Găgăuzia, Kaplan are deja o imagine formată despre această zonă: „R. Moldova constituie un mediu politic sumbru”, consideră el, „fie că e vorba despre relațiile interetnice, de stabilitatea instituțiilor, de vulnerabilitatea economiei, de corupția cumplită a clasei politice, de omniprezentele acțiuni subversive ale Rusiei sau de simplul fapt că locul acesta este o zonă de frontieră cu identitate confuză, toate sunt motive de pesimism”.

Robert D. Kaplan intuiește oarecum realitatea ascunsă atunci când scrie că „rușii adoră sistemele slabe, întunecoase, fie ele autocratice sau democratice –nu prea are importanță - unde le este ușor să mituiască parlamentarii, în condițiile în care câțiva oligarhi controlează economia, bazându-și afacerile constant pe facțiunea sau sistemul aflat la putere”. Autorul volumului „În umbra Europei” își încheie capitolul despre R. Moldova cu un avertisment pentru Occident: „Mă tem că R. Moldova are un mare viitor la știri”.

XS
SM
MD
LG