Linkuri accesibilitate

Petru Macovei: „De ce nu aduc profit majoritatea redacțiilor? Pentru că R. Moldova e o țară neprofitabilă”


Directorul executiv al API despre modificările legii poștei care afectează presa independentă.

Noua lege a poştei, în proces de adoptare acum la Parlament, poate deveni şi un certificat de deces pentru presa scrisă din Republica Moldova, avertizează Asociaţia Presei Independente. Cum se explică intenția autorităților de a lipsi presa scrisă de posibilitatea de a fi distribuită de poșta națională a Moldovei şi cât de probabilă este realizarea acestei intenții?

Europa Liberă: Aşadar, noua Lege a poştei, adoptată în prima lectură la sfârşitul anului trecut, este pe cale de a fi adoptată şi în lectura a doua. În versiunea de acum, proiectul adoptat în principiu prevede că operatorul naţional, care deține, de facto, o poziţie dominantă pe piaţă, nu va mai avea obligația legală să ridice, sorteze, transporte și distribuie publicațiile periodice. Aţi spus deja că asta va echivala cu un marş funebru pentru cea mai mare parte a presei scrise. Vreţi să explicaţi un pic, de ce?

Petru Macovei: „Bineînțeles că asta ar putea să însemne, în anumite circumstanţe, falimentarea mai multor redacţii. Asta pentru că operatorul naţional din domeniul poştal, Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei, va avea posibilitatea discreționară să refuze colaborarea cu editorii acelor publicaţii pe care le vor considera neprofitabile din punct de vedere economic. De exemplu, vor putea spune că publicaţia X, ziarul X sau revista Y nu este profitabilă, deoarece transportarea acesteia într-o localitate din provincie nu este economic rentabilă pentru Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei. Acest lucru trebuie să fie exclus. Articolul 3 din Directiva europeană privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poştale şi îmbunătăţirea calităţii serviciului poştal stabileşte că fiecare stat membru trebuie să adopte măsuri necesare pentru a se asigura că serviciul universal poştal cuprinde inclusiv sortarea, ridicarea, transportul şi distribuţia expedierilor poştale, aşa cum scrie în această directivă, de cel mult două kilograme. În categoria expedierilor poştale intră şi cărţile, cataloagele, ziarele, publicaţiile periodice, chiar şi coletele poştale care conţin mărfuri cu sau fără valoare comercială. Însă, în redacţia proiectului Legii poştei al Republicii Moldova, votat în prima lectură, au fost excluse ziarele, revistele şi cataloagele din categoria serviciului poștal universal.”

Europa Liberă: Dvs. cum explicaţi perseverența de până acum manifestată de ministerul care a scris noua lege şi de deputaţi de a lipsi presa scrisă de posibilitatea de a fi distribuită, iar pe cetăţeni - de a se informa şi pe această cale?

Petru Macovei: „Din punctul meu de vedere, lucrul acesta se explică foarte simplu prin interesele corporative ale Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei şi anume de a face această întreprindere maxim profitabilă, lucru care altminteri este de salutat, bineînţeles. Activitatea de abonare şi distribuţie a publicațiilor periodice, conform spuselor Ministerului Tehnologiei Informațiilor şi Comunicațiilor şi Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei, nu este o activitate profitabilă. Admit că profitul pe acest segment este minim sau chiar zero. În același timp trebuie să ţinem cont de importanţa socială a abonării şi distribuţiie publicaţiilor periodice, deoarece astfel este asigurat dreptul constituţional la informare şi dreptul la aflarea unei opinii diferite al cetăţeanului. Din acest considerent tocmai că Directiva europeană şi legislaţia în domeniul poştal din multe ţări europene prevăd o atitudine diferită pentru că acest lucru, aşa cum spuneam, asigură informarea populaţiei.”

Europa Liberă: Proiectul legii ar urma să fie discutat astăzi în Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe. API a expediat o scrisoare Parlamentului în care, între altele, sunt expuse îngrijorările şi incluse câteva propuneri de amendare a proiectului Legii poştei. Aţi primit un răspuns? Şi în ce măsură, credeţi, că vor fi luate în calcul propunerile?

Petru Macovei: „Le-am expediat nu doar o scrisoare. Le-am expediat şi amendamentele propriu-zise la proiectul adoptat în prima lectură. Am făcut câteva propuneri concrete. Să fie inclusă în proiectul acestei legi, în general, noţiunea de „publicaţie periodică”. Or, surprinzător, într-o lege a poştei nu există asemenea noțiune. Noi am solicitat să fie inclusă o noţiune a ceea ce este publicaţia periodică, adică un ziar, o revistă, un almanah, un buletin sau altă publicaţie care are o denumire permanentă şi care apare de două şi mai multe ori pe parcursul unui an. De asemenea, am propus să fie introdus în textul acestui proiect un articol care vizează formarea tarifelor pentru colectarea, sortarea, transportul şi distribuţia publicațiilor periodice. Cel mai important lucru pe care îl propunem noi este ca în articolul 20 al proiectului legii să fie introdusă obligaţia operatorului poştal naţional, adică Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei, de a colecta, sorta, transporta şi distribui publicațiile periodice. M-aţi întrebat dacă a existat o reacţie oficială din partea autorităţilor la acest demers. Deocamdată – nu, dar discuţiile pe care le-am avut şi anterior la nivelul președintelui comisiei parlamentare pentru mass-media am primit asigurări că vor examina cu toată seriozitatea, cum au zis, propunerile noastre. Ca să ne asigurăm că anume aşa se va întâmpla am expediat scrisoare împreună cu propunerile de amendare a legii şi cu argumentarea acestora tuturor membrilor comisiei parlamentare pentru media, indiferent din partidele din care fac parte, dar şi președintelui Parlamentului. Argumentele noastre principale, așa cum am zis, rezidă în faptul că proiectul legii votat în prima lectură contravine Directivei europene. Întrucât Republica Moldova şi-a asumat angajamentul să-şi racordeze legislaţia la acquis-ul comunitar, am cerut să fie racordat şi proiectul legii poştei la Directiva europeană. Să vedem care va fi reacţia. Intenția noastră este să continuăm să protestăm împotriva adoptării acestei legi aşa cum este ea. Dacă cumva Parlamentul Republicii Moldova nu ne va auzi, atunci vom solicita Președintelui Republicii Moldova să nu promulge legea şi să o reîntoarcă în parlament. Suntem absolut convinşi că aceste subterfugii pe care le oferă acum acest proiect de lege vor avea ca efect de lungă durată falimentarea unor editori care sunt incomozi celor care deţin, în acest moment, puterea.”

Europa Liberă: Tocmai din această perspectivă, Dvs. aveţi convingerea interioară că actuala majoritate şi o bună parte a opoziției ar trebui să fie impresionate de această Directivă europeană la care faceţi referință?

Petru Macovei: „Cred că da. Pornind de la criza foarte mare de credibilitate pe care o are actualul guvern sunt convins că ei ar trebui să aibă o atitudine mult mai grijulie faţă de felul cum adoptă legile şi faţă de reacţiile interne şi externe la legislaţia adoptată. Noi vom sesiza, vom încerca să atenționăm asupra acestui lucru şi reprezentanțele străine în Republica Moldova, în speranţa că acest efort coagulat va duce totuşi la amendarea proiectului de lege votat în prima lectură.”

Europa Liberă: Din perspectiva avocatului diavolului, cum s-ar spune, mulţi se întreabă de ce Poşta ar trebui să ţine cont în condiţii dure ale economiei de piaţă de slăbiciunea multor redacţii, multor editori? Există vreo problemă, în general, aici? Cum s-ar explica, iată, faptul că o bună parte dintre publicaţii, dacă nu chiar majoritatea, nu rezistă sau cel puţin nu sunt generatoare de profit mai impresionant pentru operatori ca Poșta Moldovei?

Petru Macovei: „Parţial, aţi răspuns la propria întrebare la începutul acestei emisiuni când aţi spus că Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei deţine, de facto, o poziţie dominantă pe piaţă. În situaţia în care Întreprinderea de Stat, pun accent pe această formulă – Întreprinderea de Stat, Poșta Moldovei are o poziţie dominantă pe piaţă, corespunzător tarifele pe care le încasează această întreprindere trebuie să fie, inclusiv conform legii concurenței, în atenția sporită a autorităților. De ce nu aduc profit majoritatea redacțiilor? Pentru că Republica Moldova este o țară neprofitabilă. Capacitatea de cumpărare a populației acestei țări este sub orice critică şi atunci orice încercare de a rentabiliza editorii se lovește de faptul că cetățenii nu îşi pot permite să procure mai multe ziare sau reviste. Orice majorare ar duce efectiv la faptul că cetățenii moldoveni ar citi şi mai puţin decât citesc acum și acum citesc chiar foarte, foarte puțin. Lucrurile sunt legate, iar Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei, aşa cum aţi spus şi Dvs., şi cum confirm, avem şi documente de la Consiliul Concurenței care confirmă statutul de întreprindere cu poziţie dominantă pe piaţă, nu poate să adopte decizii care să falimenteze o structură foarte importantă, instituţii foarte importante din punct de vedere al informării populației.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG