Comisia Europeană anticipează că România își va continua creșterea economică în 2016, urmând să atingă un vârf de 4,2% grație creșterilor salariale puternice și relaxării fiscale. Este un procent mai mult decât dublu față de media de 1,9 % prognozată pentru întreaga Uniune Europeană. Dar guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu a îndemnat astăzi la precauție, spunând că 2016 va fi un an tumultuos.
Pe plan intern „incertitudinile” tind „să împingă balanța riscurilor în sus” prezice guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, anticipând o creștere a inflației. Totul din cauză că România are un buget marcat de creșterea cheltuielilor bugetare, fiindcă anul trecut guvernul a decis scăderea TVA la alimente de la 24 la 9% și pentru restul produselor de la 24 la 19 procente în paralel cu demararea procesului de creștere a salariilor.
În acest fel România a ignorat avertismentele partenerilor financiari externi: Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană.
Guvernul condus de Dacian Cioloș a fost astfel obligat să renunțe la semnarea unui nou acord cu Fondul, după cum sugerează guvernatorul Isărescu, explicând că România a ratat această ocazie: în primul rând are un deficit de balanță de plăți floare mic, sub 1 la sută și în al doilea rând precedentul acord, care a fost unul preventiv, s-a încheiat fără ca Bucureștiul să-și fi respectat promisiunile s-au să fi luat în serios atenționările specialiștilor FMI.
Una dintre marile îngrijorări ale guvernatorului Băncii Naționale a României este căderea productivității și decalajul mare dintre productivitate și salarii. Mugur Isărescu se teme că nu va putea fi oprită creștea salariilor nici în sectorul privat, nici în cel public.
Isărescu a explicat astăzi că mărirea lefurilor în zona privată duce la creșterea costurilor de producție, care nu vor mai putea fi acoperite din prețuri, fiindcă „prețul pieței nu-i mai dă voie”. Faptul că românii pot lucra astăzi oriunde în UE duce inevitabil spre o „egalizare” a salariilor cu cele din alte state europene, dar nu la același nivel, după cum precizează guvernatorul Băncii Naționale. Pentru a exemplifica, Isărescu a dat exemplul unei românce pe care a întâlnit-o la un restaurant în străinătate și care i-a spus că are un salariu de 1200 de euro, dar că s-ar întoarce în țară și pentru o leafă de 500 (de euro), fiindcă acolo plătește 400 de euro doar pentru chiria unei cămăruțe mici.
În România angajații din restaurante și hoteluri au salarii care nu depășesc 250 de euro, dar tendința este crescătoare. Anul trecut lefurile din sectorul public au crescut cu 25%, iar salariul mediu pe economie a avansat cu 15%. 2015 a fost anul cu cea mai rapidă creștere a veniturilor populației, favorizată și de scăderea prețurilor alimentelor și de reducerea contribuțiilor sociale.
Dezechilibrele au început deja să apară, dar din discursul guvernatorului BNR asupra inflației nu rezultă că va fi vorba despre o criză economică în 2016. Alți experți economici sunt, însă, mai sceptici și enumeră printre elementele care ar putea favoriza o criză economică situația geopolitică încordată din zonă și scăderea prețului petrolului care induce în lanț și alte scăderi de prețuri, ceea ce va duce la creșterea majoră a euro în raport cu celelalte valute europene.
