Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), şi-a susţinut recent teza de doctor habilitat în drept. Între altele, autorul lucrării vine cu recomandări care fac parte din lista celor 17 iniţiative promovate de Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc, condus de preşedintele CSJ, scrie portalul Anticorupţie.md. Mai mulţi experţi au aflat din teză că iniţiativele au fost deja expediate Guvernului şi Parlamentului, fără a fi supuse unor dezbateri. Un recent sondaj la care au participat 58% din totatul de judecători arată că mai multe recomandări ale lui Mihai Poalelungi nu sunt susţinute de magistraţi. Bunăoară în cazul celei privind achitarea taxei de stat după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, doar 20% din judecătorii respondenți au răspuns favorabil. În favoarea introducerii termenelor fixe de examinare a cauzelor civile și penale în instanţe s-au expus doar 13% din magistraţi.
Directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre (România), expertul economic Petrişor Peiu, estimează într-un interviu acordat publicației „Adevărul Moldova” că dacă s-ar aplica modelul german al reunificării „dintr-o bucată şi nu treptat” a Republicii Moldova cu România, țara de peste Prut ar cheltui circa 200 de miliarde USD în următorii 20 de ani. Expertul a precizat că aceşti bani se vor cheltui în mare parte din fonduri europene și din investiţii private. Petrişor Peiu spune că din punct de vedere economic, singurul aspect care oferă o perspectivă Republicii Moldova de a ieşi din spirala vicioasă, este reunificarea cu România. „[...] Nici Federaţia Rusă nu are destulă energie şi entuziasm să bage bani aici, iar Uniunea Europeană nici atât”, este de părere expertul. Însă pentru reunificarea celor două state, declară expertul economic român, trebuie să existe nişte decizii politice. „[…] Dacă mâine se reunesc cele două state, pensiile se ridică la nivelul celor din România. Salariile ajung la nivelul celor din România. În acelaşi timp, cheltuielile pentru utilităţi, de asemenea, vor fi ca în România”, a opinat expertul.
Mai multe publicaţii printre care şi portalul Noi.md preiau comentariul critic al fostului premier Ion Sturza despre „Planul Marshall pentru Moldova” – iniţiativa Fundaţiei Universitare a Mării Negre ce prevede deschiderea unui fond de investiţii pentru Republica Moldova. „Ideea nu se pliază în niciun fel pe Planul Marshall, plan care integral a fost finanţat de Guvernul SUA şi a susţinut nu numai reconstrucţia economică din blocul Vestic al Europei după război, dar şi producătorii şi transportatorii americani. În cazul Fondului Moldova se mizează preponderent pe bani privaţi administraţi de …stat! Vin să vă dezamăgesc. Apetitul investitorilor privaţi faţă de Moldova este egal astăzi cu zero. V-o spun din propria experienţă. Nu am putut să conving niciun manager de fond sa ia în consideraţie o investiţie în Moldova. Instabilitatea politică, corupţia generalizată, monopol la decizii de tip mafiot, lipsa de respect faţă de lege sunt doar câteva „argumente”, scrie Ion Sturza.
Vlad Vasilcov de la Agora.md constată că în ultimele două luni, printr-o schemă ilegală în care sunt implicați funcționari din cadrul ANSA, au fost exportate aproximativ 750-800 de TIR-uri (!) cu mere și pere din Polonia, care figurau în acte ca marfă moldovenească. Dacă această cantitate ar fi fost exportată de producătorii moldoveni, atunci stocurile de mere și pere destinate comercializării pe piețele externe, erau epuizate în luna ianuarie a anului curent. În total, scrie jurnalistul, funcționarii ANSA ar fi primit aproximativ un milion de euro pentru aceste servicii, având în vedere că pentru eliberarea unui certificat fitosanitar se ofereau mită de circa 1000 - 1100 de euro. Această cifră a fost confirmată de mai mulți producători de fructe. Agora.md aminteşte că pe 27 ianuarie șeful Direcției Protecția și Sănătatea Plantelor, Alexandru Ciobanu, a fost reținut de CNA, ulterior el a fost plasat în arest la domiciliu, fiind bănuit de implicarea într-o schemă prin care fructele poloneze primeau certificate fitosanitare moldovenești, pentru a fi exportate în Belarus.
„Rusia își consolidează pozițiile la Nistru! Unirea Moldovei cu România ar putea deveni o prioritate!”, titrează „Deutsche Welle” cu referire la discuțiile tot mai frecvente din RM despre unirea cu România, în condițiile în condițiile în care Moldova a ajuns o ruină economică, coruptă și lipsită de orice garanții de securitate. DW scrie cu referire la un reportaj al postului TV francez „Canal+”, care a avertizat că „Moldova este următoarea țintă a lui Putin” și că în Republica Moldova s-au creat condiții ideale pentru un nou război-hibrid. Pe de altă parte, DW scrie și despre copiile unor documente publicate de postul „Realitatea TV”, potrivit cărora aeroportul din Tiraspol, neutilizat după războiul din 1992, a fost reutilat de Rusia într-un aerodrom complet militarizat. Totuși, după cum remarcă DW, părerile experților români privind perspectiva unirii Republicii Moldova cu România sunt împărțite. Fostul consilier prezidențial român Iulian Chifu este de părere că tema este „o toxină a Rusiei, o temă de război informațional reapărută la Chișinău”, în timp ce expertul economic Petrişor Peiu, susține că reunificarea cu România este „singurul proiect care oferă mâine o perspectivă Moldovei.”
Agenția rusă TASS publică un articol în care consemnează schimbările de tactică ale protestatarilor. Valeri și Veniamin Demidețki, autorii articolului, observă că a doua săptămână în Republica Moldova se atestă o acalmie, iar liderii protestatarilor – doi ai partidelor pro-ruse și unul al mișcării de dreapta Platforma DA – încearcă să ajungă la o înțelegere privind acțiunile de mai departe, după ce Capitala a fost cuprinsă chiar de la începutul anului de câteva ample acțiuni de protest, inclusiv recurgându-se la blocarea unor căi de acces în Chișinău.
Autorii fac referire la rezoluția Forumului Civic, care a divizat opiniile celor trei: unii pledând pentru creșterea presiunilor asupra guvernării, iar alții chemând la dialog cu implicarea mediatorilor europeni, ultima fiind sonorizată de ex-ministrul Educației, Maia Sandu. Aceasta și-a justificat opinia prin faptul că Guvernul Filip a fost recunoscut de SUA și UE – parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova în toți anii de independență. Cu referire la rezoluția Forumului Civic, agenția rusă observă că documentul a fost denunțat de PSRM și Partidul Nostru, care au anunțat că vor relua protestele din această săptămână, în condițiile în care, potrivit TASS, societatea civilă a cerut anunțarea unei pauze în desfășurarea acțiunilor de protest.
