Linkuri accesibilitate

Diplomați: o bună relaţie între Chişinău şi Comrat poate servi drept exemplu pentru reluarea dialogului cu Tiraspolul

Parlamentul de la Chişinău şi deputaţi din Adunarea populară de la Comrat au înființat joi grup de lucru permanent, prin care îşi propun să ajusteze legislaţia regiunii autonome la cea naţională. De-a lungul anilor, Comratul deseori s-a plâns că statutul special îi oferă prea puţine competenţe. Observatori ai relaţiei între Chişinău şi Comrat îşi pun puţine speranţe în izbânda acestei noi platforme de comunicare

Tensiunile dintre Chişinău şi Comrat au culminat, în iarna lui 2014, cu organizarea unui referendum în Găgăuzia la care majoritatea covârşitoare a locuitorilor a votat pentru apropierea de Federaţia Rusă, plebiscitul fiind criticat şi declarat neconstituţional de autorităţile statului.

La scurt timp, a fost creată o comisie specială în cadrul căreia Comratul şi Chişinăul urmau să înlăture sursele permanente de tensiuni, ajustând legislaţia locală la cea naţională. Dialogul a fost întrerupt însă de organizarea alegerilor parlamentare şi, mai târziu, de lipsa unui guvern stabil şi funcţional.

Joi, deputaţii s-au arătat deschişi să reia discuţia pe mai multe domenii, inclusiv cel al procuraturii, poliţiei sau funcţionarea limbilor. Preşedintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, nu a ezitat astăzi să amintească Chişinăului că ar fi ignorat de-a lungul anilor statutul special al autonomiei:

„E lucru ştiut - atunci când nu funcţionează legea, se instaurează haosul. Cu toţii ne aducem aminte că în 1994 a fost adoptată legea despre statutul special al regiunii autonome Găgăuz-Yeri, în acelaşi timp s-a luat o hotărâre ca Guvernul să armonizeze cadrul legal. Din păcate, acest lucru nu s-a făcut, ba mai mult, toate hotărârile care au fost adoptate mai târziu, pur şi simplu nu ţineau cont de statutul Găgăuziei. Sunt sigur că aceste lacune vor fi înlăturate”.

Fără a diminua importanţa platformei de comunicare lansate astăzi, expertul Centrului de analiză Politicon, Ion Tăbârţă, aminteşte că autorităţile de la Chişinău şi Comrat nu sunt la prima încercare de a crea grupuri comune de lucru, doar că de fiecare dată iniţiatorii pierd din entuziasm:

„Din păcate, Chişinăul a atras foarte puţină atenţie problemei Găgăuze, iar minoritatea găgăuză, din păcate, nu a fost derusificată, chiar desovietizată. Ei nu o singură dată au cerut să fie reprezentaţi le nivelul întregii Republici Moldova. Chiar s-au cerut anumite cote pentru reprezentanţii UTA Găgăuzia în Parlamentul ţării, în jur de cinci %, cam aceasta era cifra vehiculată. Referitor la dialogul de astăzi, trebuie să vedem agenda, ce se va discuta şi care vor fi paşii pentru soluţionarea acestor probleme. Dacă nu, vom avea din nou un PR politic, în cazul dat al Partidului Democrat, pentru că ştim foarte bine că reprezentanţii acestui partid se află în fruntea Parlamentului şi anume din partea reprezentanţilor acestui partid au venit asemenea iniţiative”.

Europa Liberă: Dle Tăbârţă, dar ce riscuri vedeţi Dvs în cazul în care dialogul va fi în continuare bun „pe hârtie” şi mai puţin în practică?

Ion Tăbârţă: „Îmi vine greu să cred sau să fiu optimist că acum ne aşteptă, într-adevăr, o soluţionare a problemei găgăuze. Deocamdată nu avem precedente care ne-ar convinge de contrariul. Este important ca acum Chişinăul să vină cu o agendă reală de acţiuni, care ar predispune treptat Comratul să se apropie de Chişinău. Trebuie să înţelegem că problema se va conserva în continuare. În aceste condiţii, chestiunea găgăuză riscă să fie o bombă cu efect întârziat, pentru că la sigur, în context geopolitic instabil şi tumultuos de aici, de la noi din regiune, problemei găgăuze îi revine un rol important”.

La întâlnirea de joi au fost prezenţi şi ambasadori din mai multe ţări europene. Unii diplomaţi au atras atenţia deputaţilor că o bună relaţie între Chişinău şi Comrat poate servi drept exemplu pentru reluarea dialogului cu Tiraspolul.

XS
SM
MD
LG