Linkuri accesibilitate

Helmut Scholz: „Ne dorim ca tinerii moldoveni să se poată simți împliniți la ei acasă, să nu mai fie nevoiți plece”


Eurodeputatul german din partidul Die Linke răspunde întrebărilor Europei Libere.

Republica Moldova este un câștigător net al Acordului de Comerț Aprofundat și Liber Schimb încheiat între Bruxelles și Chișinău în anul 2014. Exporturile moldovenești în UE au crescut cu 20% în ultimul an și jumătate, iar UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei: 46% din comerțul moldovenesc are loc cu parteneri din UE, în timp ce doar 21,9% cu Rusia, iar 11,8% cu Ucraina. Ieri, Parlamentul European a adoptat un raport care propune includerea unei clauze bilaterale de salvgardare în cadrul Acordului de Asociere UE-R. Moldova. Acest instrument prevede suspendarea temporară a preferințelor comerciale în cazul dezechilbrelor în balanța schimburilor comerciale (o creșterea considerabilă a importurilor care ar putea dezechilibra industria interna a părții importatoare).

Cel care a elaborat acest raport este eurodeputatul german de stânga Helmut Scholz (die Linke). Într-un interviu exclusiv cu Europa Liberă, Stolz atrage atenția că Acordul de Asociere nu va putea contribui pe termen lung la revigorarea economiei moldovene, dacă guvernul nu va elabora o strategie de diversificare a economiei moldovenești, care să o ajute să se dezvolte independent.

Europa Liberă: Domnule Scholz, sunteți autorul unui raport destul de tehnic despre adăugarea unei Clauze se siguranță, de salvgardare, la Acordul de Liber Schimb și Comerț Aprofundat dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Despre ce este vorba mai exact? Explicați, vă rog, ideile principale ale raportului Dvs și ce efecte va avea această clauză de salvgardare?

Helmut Scholz: „În cadrul Acordului de liber schimb și comert aprofundat cu Moldova sunt prevăzute criteriile după care se desfășoară schimburile comerciale dintre UE și R.Moldova. Sunt prevăzute foarte clar și cantitățile, volumul acestor schimburi, volumul exporturilor și importurilor. Introducem acum această clauza de protecție, care a fost solicitată de partea moldovenească, pentru a mentine balanța acestor schimburi și pentru a proteja economia moldovenească în cazul unor schimbări.

Schimburile comerciale cu R.Moldova reprezintă 0,1% din totalul de schimburi comerciale pe care UE le are cu țările terțe. Cu toate acestea, UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei, ceea ce înseamnă că țara profită de piața oferită de cele 28 de state membre ale UE. De aceea, UE a fost gata să accepte această clauză de siguranță, pentru a ajuta dezvoltarea economică și socială a R. Moldova.”

Europa Liberă: Pentru că ați subliniat deja care este locul pieței europene pentru produsele moldovenesti, cât de importante s-au dovedit aceste schimburi comerciale pentru economia moldoveneasca, v-aș întreba cum au evoluat în acești doi ani, din 2014 incoace, așadar, relațiile economice dintre UE și Republica Moldova?

Helmut Scholz: „De la semnarea Acordului de Asociere schimburile comerciale au crescut cu 20%. Moldova exportă în UE produse agricole, mere, prune, struguri și, desigur, vin…”

Europa Liberă: Deci avem de-a face cu o evoluție pozitivă clară. În ce sens se inregistrează cea mai mare creștere? Exporturile sau importurile au crescut mai mult?

Helmut Scholz: „Importurile UE din Moldova au cunoscut o creștere mai mare. Așadar, Moldova a exportat mai mult în UE decât in anii dinaintea semnării acordului. Problema care se pune acum este în ce măsură aceste vânzări vor conduce la întărirea economiei moldovenești pe termen lung. Ideea este ca, grație acestor condiții oferite de Acordul de Liber Schimb, economia Moldovei să devină mai competitivă, să se dezvolte de sine stătător, în mod durabil, nu doar pe moment. Doar astfel așteptările cetățenilor pentru o viață mai bună vor fi realizate, iar șansele tinerei generații de a-și găsi locuri de muncă în Moldova vor creste.

Ce ne dorim este ca tinerii moldoveni să se poată simți împliniti la ei acasă, să poată avea o perspectivă în Moldova și să nu mai fie nevoiți să plece pentru că nu își găsesc slujbe sau slujbele pe care le au sunt atât de prost plătite încât nu le permit un trai decent.

Noi dorim schimbarea aceastei spirale, dorim să construim impreuna un viitor mai bun pentru cetățenii acestei țări. Iată, această clauză care va fi introdusă acum, va oferi Moldovei șansa de a se dezvolta economic independent, pe propriile picioare. Să fim clari, însă. Această clauză nu ajută Moldova să își întărească performanțele economice.

Moldova trebuie să vină cu idei noi, să se gandeasca la noi direcții de dezvoltare economică, să diversifice economia. Clauza de salvgardare va fi utilă când economia moldovenească va avea un bilanț negativ. Atunci Moldova poate spune că vrea aplicarea clauzei de salvgardare și suspendarea temporară a preferințelor tarifare pentru anumite produse din UE. Acest lucru ar putea permite dezvoltarea competitivitatii pe anumite ramuri industriale. Astfel, relatia comerciala dintre EU si Moldova se poate echilibra, iar economia moldoveneasca poate deveni mai competitivă.”

Europa Liberă: Concluzia ar fi că moldovenii nu trebuie să aibă așteptări nerealiste de la acest acord sau de la UE, pentru că politicile economice și directia în care se dezvoltă economia moldovenească sunt decise la Chisinau, și nu la Bruxelles. Vorbim despre responsabilitatea exclusivă a conducătorilor de la Chișinău.

Helmut Scholz: „Temele trebuie făcute la Chișinău. Autoritățile sunt obligate să elaboreze o politică economică inteligentă, care să atraga tânăra generație, să vină cu idei, să nu mai permită irosirea banilor pe canalele corupției. În loc să arunce banii pe corupție, să folosească acești bani pentru creșterea salariilor lucratorilor. Doar în aceste condiții oamenii vor alege să rămână în țară. Cand eu sunt calificat si, cu toate acestea, nu îmi pot intreține familia, atunci plec din țară. De ce atâția specialiști moldoveni nu sunt lăsați să contribuie la cresterea economie R. Moldova. UE nu poate ajuta aici, aceste politici trebuie gândite și aplicate de Chisinau. Aceasta trebuie sa fie principala sarcina a guvernului: o politică transparenta de dezvoltare națională, o politică de independență economică.”

XS
SM
MD
LG