Linkuri accesibilitate

Constantin Spînu: „Ar fi cazul să aducem cu toții apă la o singură moară, a sănătății publice”


Despre situația epidemiologică din R.Moldova, în dialog cu vicedirectorul Centrului controlului bolilor virale de la CNSP.

În Republica Moldova au fost înregistrate cel puțin două cazuri de deces în urma complicațiilor provocate de gripa de tip A(H1N1), cunoscută și drept „gripa porcină”, în perioada 2015-2016. Informația a fost difuzată ieri de Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP). Natalia Sergheev a discutat cu vicedirectorul la Centrul Controlului bolilor virale de la CNSP Constantin Spînu despre situația epidemiologică din Republica Moldova.

Constantin Spînu: „Aș recomanda câteva sfaturi cetățenilor care i-ar ajuta să reducă riscul de contractare a acestei infecții. În primul rând, de a evita contactul cu persoanele bolnave și de a limita dacă este posibil participarea la diferite întruniri publice, unde riscul de a pune mâna pe această infecție este destul de mare.

Având în vedere că facem o mică referire la lecțiile pe care le-am acumulat pe parcursul anilor 2009-2010, acele date ne-au demonstrat că acele cazuri de deces pe care le-am avut toate au fost asociate cu adresarea tardivă la medic. Dacă de pildă persoana dată făcea boala de pildă în cutare zi, se adresa undeva în ziua a 8-a, când deja era târziu. Mai mult ca atât, ar fi cazul să ținem aminte că acele preparate antivirale care sunt recomandate de Organizația Mondială a Sănătății demonstrează un randament bun efectiv în primele 72 de ore. Ar fi cazul ca în primele 2-3 zile, cetățenii care demonstrează un debut brusc febră înaltă până la 38-40 de grade, dureri în globii oculari, cefalee, dureri în gât, tuse seacă, dureri în articulații – acestea sunt simptome compatibile cu gripa, de aceea în primele zile trebuie să ne adresăm la medic.

Constantin Spînu

Constantin Spînu

În anii 2009-2010, am avut de face cu cazuri letale în urma adresării tardive la medic și în special a persoanelor care deja au patologii pre-existente, mă refer la cei bolnavi de tuberculoză, patologie cardiacă, diabet zaharat, insuficiență renală, hepatică, chiar și obezitate. Un contingent de risc sporit care ar fi cazul ca populația noastră să țină minte sunt femeile însărcinate. Dacă în familie din păcate apare o persoană bolnavă, toți din familie trebuie să poarte cel puțin măști din tifon, imediat de adresat la medic, persoana gravidă să fie izolată dacă e posibil într-un spațiu aparte, toată vesela care a intrat în contact cu bolnavul să fie prelucrată cu substanțe dezinfectante slabe sau să fie fiartă. Dar imediat de a ne adresa la medic, fiindcă virusul gripal demonstrează o acțiune teratogenă, deci de a afecta și fătul. Ca urmare a acestor patologii, putem să avem de a face cu naștere prematură sau cu avorturi spontane.

Dacă facem un pas mai departe, în instituțiile pre-școlare și școlare ar fi cazul să amintim de a trece la un regim mai „aspru” de ventilare regulată a încăperilor unde are loc procesul didactic. De asemenea, suprafețele tari de a fi prelucrate zilnic cu substanțe dezinfectante.

Toată lumea civilizată de pildă în situația pre-sezonică se vaccinează. La noi, în Republica Moldova, datorită Ministerului Sănătății au fost importate, aduse gratis, 150 de mii de doze de vaccin și au fost utilizate în special pentru vaccinarea persoanelor cu risc sporit de infectare.”

Europa Liberă: Ce măsuri preventive trebuie luate la nivel de stat?

Constantin Spînu: „Unica metodă de profilaxie specifică este vaccinarea. Ar fi cazul să aducem împreună cu toți, inclusiv mass-media, apă la o singură moară, la „moara sănătății publice”, că unica metodă de profilaxie este vaccinarea, restul fiind măsuri suplimentare.

Toată lumea civilizată de pildă în situația pre-sezonică se vaccinează. La noi, în Republica Moldova, datorită Ministerului Sănătății au fost importate, aduse gratis, 150 de mii de vaccine și au fost utilizate în special pentru vaccinarea persoanelor cu risc sporit de infectare.

Foarte mult depinde de nivelul de cultură sanitară a fiecăruia din noi, să știm că în locurile publice trebuie să purtăm o mască, la o alimentare rațională bogată în substanțe nutritive etc. Foarte multe depinde de nivelul de conștientizare a populației care-și dă seama că un leu introdus în costul vaccinului se întoarce aproximativ cu 12 lei, care ar fi scoși din bugetul statului pentru tratament. Ar fi cazul să știm chestiunea aceasta, să nu aruncăm banii în vânt.

Specialiștii care dictează politicile de prevenire, tratament ș.a.m.d. în Republica Moldova sunt medici care-și cunosc profesia. Dacă ne referim la posibile efecte adverse, pe parcursul anilor 2009-2010 au fost puse în mișcare circa 850 de mii de doze de vaccin anti-gripa A(H1N1)pdm, așa-zisa gripă porcină, din acest total, au fost doar vreo 5-6 cazuri de pierdere a cunoștinței, efecte adverse nu au fost pe parcursul următorilor ani. Cel puțin timp de trei sezoane de vaccinare împotriva gripei sezoniere, din fericire, în centrul nostru n-a fost afișat nici un caz de dezvoltare a reacțiilor adverse. Aplicarea vaccinului în primul rând reduce morbiditatea, posibile complicații post-gripale severe și are un impact pozitiv asupra economiei naționale.”

XS
SM
MD
LG