Linkuri accesibilitate

Ce fac partidele extraparlamentare din R.Moldova în caz de alegeri anticipate


Protest în PArlamentul de la Chișinău, 21 ianuarie 2016. (Foto: Constantin Grigoriță)

Protest în PArlamentul de la Chișinău, 21 ianuarie 2016. (Foto: Constantin Grigoriță)

Experți: formațiunile de stînga sînt în avantaj

Din cele aproximativ 40 de partide extraparlamentare, cel mult cinci sunt mai vizibile şi ar avea şanse la un eventual scrutin anticipat, sunt de părere unii comentatori politici. Nu toţi opozanții politici care pledează cauza anticipatelor în stradă sunt pregătiți însă juridic şi tehnic de alegeri. Cum se poziționează formațiunile din afara Legislativului dacă peste o lună sau două se decide organizarea alegerilor anticipate?

Valul de nemulţumire de calitatea guvernării e gata să-l „încalece” câteva formațiuni, atât parlamentare, cât şi extraparlamentare. Acestea au revendicat, cât mai zgomotos posibil, alegeri anticipate. Există însă partide de opoziție parlamentare care nu cer anticipate, e vorba de Partidul Comuniştilor, Partidul Liberal Democrat şi Partidul Popular European. La fel cum există formaţini extraparlamentare cu motoarele încă nepornite.

La acest moment, afirmă politologul Igor Volniţchi, cinci partide par să-şi dorească să împartă pielea ursului încă nedoborât.

„Cele mai mari şanse cred că le au atât cele două partide de stânga care au reuşit să-şi consolideze anumite poziţii în ultimii ani, mă refer la Partidul Socialiştilor şi la partidul condus de Renato Usatîi; cât şi minimum trei forţe de pe eşchierul de centru-drapta, aici mă refer, în primul rând, la partidul condus de domnul Leancă, care într-un fel este eclipsat totuşi de două partide mult mai active: Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr, condus de domnul Năstase, şi noul partid al doamnei Sandu care se prefigurează şi care la sigur, cel puţin din ceea ce vedem în sondaje, poate pretinde la o bună parte din electoratul de centru-dreapta”.

Formaţiunile de stânga vor fi în avantaj dacă decizia de a organiza un scrutin anticipat va fi luată mai repede, afirmă Igor Volniţchi. Asta deoarece Partidul Demnitate şi Adevăr nu şi-a rezolva problemele juridice, iar formațiunea ce se formează în jurul ex-ministrei Educaţiei Maia Sandu e încă departe de un congres de constituire. Dar în afară de oficializare, are nevoie să-şi consolideze structurile teritoriale şi structura verticalei de partid. Pentru a egala raportul de forţe, spune politologul, ar fi necesare între şase şi nouă luni.

Igor Volniţchi mai afirmă că tradiţional opţiunile cetăţenilor cu drept de vot din Republica Moldova se împart în proporţie de 50 la 50 pentru partidele de stânga şi cele de dreapta, iar deciziile lor sunt influențate mai degrabă de vectorul de politică externă pe care-l promovează şi mai puţin de doctrinele politice pe care le îmbrățișează.

Pentru editorialistul „Ziarului Naţional” Nicolae Negru cererea de anticipate prin proteste stradale este mai mult o formă de presiune, poate cea mai eficientă.

Şi totuşi dacă se declanşează anticipatele, ce şanse ar avea ca să fie înscrise în cursă partidele Demnitate şi Adevăr şi formaţiunea iniţiată de Maia Sandu?

Nicolae Negru: „Ei înşişi nu cred că asta nu e o problemă. Desigur că nu a fost o problemă la noi să se înregistreze un partid. Dacă, de exemplu, se declanşează alegeri anticipate, există şi alte modalităţi de participare la aceste alegeri prin intermediul unui alt partid. Probabil, ei înşişi îşi dau seama că aceste alegeri anticipate nu vor fi declanşate”.

Nicolae Negru conchide că principalele forţe politice au ieşit la iveală şi s-au manifestat la proteste. Faptul că ele cer anticipate este explicabil dacă sunt analizate ultimele sondaje de opinie, iar înțelepciunea populară spune: bate fierul cât e cald. Or depinde de măiestria fierarului dacă reuşeşte să meșterească o potcoavă sau doar o rangă.

XS
SM
MD
LG