Linkuri accesibilitate

Portretul unui „apostol al moldovenismului de sorginte sovietică”: Igor Dodon


Igor Dodon vorbind la un protest în fața Parlamentului de la Chișinău, 16 ianuarie 2016

Igor Dodon vorbind la un protest în fața Parlamentului de la Chișinău, 16 ianuarie 2016

S-a declarat adeptul federalizării R. Moldova şi promotorul unui parteneriat strategic cu Rusia.

„Împreună cu Rusia, în cadrul Uniunii Vamale”

Cea mai proaspătă carte de vizită a socialiștilor lui Igor Dodon este cea din campania electorală din toamna anului 2014, când PSRM a surclasat celelalte partidele politice.

Formațiunea condusă de Igor Dodon anunța, între altele, drept priorități denunțarea Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană şi organizarea unui referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

În campanie, Dodon şi-a promovat formațiunea cu poze în care apărea alături de președintele Rusiei Vladimir Putin. De unde i s-a tras şi eticheta de „omul Moscovei”. S-a declarat adeptul federalizării Republicii Moldova şi promotorul unui parteneriat strategic cu Rusia.

S-a mai autocaracterizat și drept „apostolul moldovenismului” de sorginte sovietică, chiar dacă mama sa, care e profesoară, predă limba română.

„Limba moldovenească este un termen istoric, înrădăcinat pe pământul nostru, care stă la origine şi ne subliniază identitatea, în timp ce româna e un termen politic, inventat. (…) Suntem moldoveni, trăim într-un stat moldovenesc, avem tradiţii moldoveneşti şi vorbim limba moldovenească”, declara el, în octombrie 2010, pentru revista „Vip Magazin”.

Îşi etichetează oponenţii politici drept „euro-unioniştii”, şi promovează pe ton categoric schimbarea vectorului de politică externă, inclusiv prin organizarea referendumurilor locale după modelul celui din autonomia găgăuză, un plebiscit considerat neconstituțional la Chişinău.

În câteva apariții publice s-a declarat avocat benevol al Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, revendicând un statut privilegiat pentru comunitatea religioasă dominant majoritară.

„Separatişti sunt acei care au dezbinat biserica, au liberalizat homosexualitatea, lichidează şcolile şi spitalele. Separatişti sunt acei care provoacă spiritele găgăuzilor şi stimulează secesionismul acestora. Adevăraţii separatişti sunt guvernanţii euro-unionişti, care nu ţin cont de opinia a peste jumătate din cetăţenii ţării şi creează o situaţie de răscoală în ţară”, afirma Igor Dodon în februarie 2014.

Igor Dodon a absolvit Facultatea de Economie a Universităţii Agare şi Facultatea de Management de la ASEM, ultima la fără frecvenţă. Are un titlul de doctor în domeniul pieţei valorilor mobiliare.

Din iulie 1997 a activat la Bursa de Valori a Moldovei. În perioada septembrie 2002 - mai 2005 a fost de preşedinte al Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei şi preşedinte şi membru al Consiliului de directori al Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei.

În 2005 a ajuns viceministru al economiei, iar după un an a fost promovat de guvernarea comunistă în postul de ministru al economiei, funcţie pe care o va ocupa până în 2009. Între 2008 şi 2009 a fost şi vicepremier. A spus că în această perioadă nu a fost politician, ci tehnocrat.

A aderat la PCRM în 2010, când partidul trecuse în opoziție. În aprilie 2009 a fost ales deputat pe lista PCRM. Numele lui a figurat printre posibilii premieri încă din 2008, după demisia lui Vasile Tarlev, şi chiar în lista posibililor succesori a lui Vladimir Voronin la conducerea partidului.

Igor Dodon la complexul Eternitatea, 9 mai 2014

Igor Dodon la complexul Eternitatea, 9 mai 2014

În perioada în care guvernarea comunistă s-a apropiat de Uniunea Europeană, între 2005-2008, ministrul economiei Igor Dodon ar fi semnat un document adresat Bruxelles-ului în care se pronunţa pentru un acord de comerţ liber cu UE. „El concepea negocierea acestui document numai în cadrul unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană”, a spus fostul premier Iurie Leancă.

În 2007, ziarul „Flux” a relatatat că ministrul economiei Igor Dodon e într-un dialog strâns cu „oameni de afaceri şi parteneri din Occident”, inclusiv SUA şi UE.

„Republica Moldova este singura ţară din lume care are posibilitatea să exporte mărfuri spre Est şi spre Vest, fără taxe vamale. Ţara noastră a semnat acordul ce prevede liberul schimb de mărfuri cu ţările din CSI. Totodată, am semnat cu UE acordul preferenţial de comerţ GSP Plus, care, începând cu anul 2008, va trece într-un regim de comerţ asimetric. Recent, am rectificat acordul de liber schimb multilateral cu ţările din Europa de Sud-Est şi CEFTA, care prevede exportul mărfurilor moldoveneşti pe piaţa UE fără taxe vamale”, spunea el în noiembrie 2007.

„L-a ajutat” pe Plahotniuc în perioada comunistă

A fost criticat de oponenții politici şi experţi pentru contribuția sa la gestionarea proastă a efectelor crizei economice mondiale, la falimentarea Investprivatbank; și pentru că i-ar fi protejat pe unii din agenţi economici.

I s-a reproşat că ar fi organizat privatizări dubioase, printre care şi aceea a hotelului Codru, cumpărat de controversatul om de afaceri şi politician Vlad Plahotniuc.

Vlad Plahotniuc și Igor Dodon în holul Parlamentului de la Chișinău

Vlad Plahotniuc și Igor Dodon în holul Parlamentului de la Chișinău

Presa moldovenească scria în 2009 că Igor Dodon ar fi fost implicat în scheme de monopolizare a pieţei de carne. „În urma spălărilor de bani şi a evaziunile fiscale din importul de carne, bugetul este prejudiciat anual cu cel puţin 2 miliarde de lei”, scria în septembrie 2009 ziarul „Timpul”, adăugînd că acest monopol pentru doar câteva firme off shore din paradisuri fiscale fusese instituit în 2006. „Cel care elibera autorizaţii de import a fost fratele lui Igor Dodon, Alexandru, iar potrivit importatorilor, capul piramidei era Vlad Plahotniuc (la acea vreme om de afaceri apropiat familiei prezidențiale), susțineau ziariștii de la „Timpul”.

În 2008, comisia care elibera autorizaţiii pentru importul de carne a fost trecută din subordinea Ministerului Agriculturii la Ministerul Economiei condus de Igor Dodon, iar directorul adjunct al Agenţiei Sanitar-Veterinare, implicată în eliberarea licenţelor, a fost numit fratele lui Igor Dodon, Alexandru.

Despre monopolizarea exporturilor de vinuri, importului de carne şi peşte de către oamenii de afaceri Ignatenco și Plahotniuc, „care fac parte din curtea domnească a lui Voronin”, a vorbit în campania electorală pentru anticipatele din iulie 2009 şi fostul comunist, actualul lider al PD Marian Lupu.

Dodon a spus că aceste acuzaţii au o tentă politică.

Potrivit „Ziarului de Gardă”, la două săptămâni după alegerile din noiembrie 2010, când Vlad Plahotniuc, „oligarhul” hulit astăzi de Dodon, a apărut în premieră pe lista electorală a democraților, Igor Dodon alături de Vladimir Voronin şi Iurie Muntean au fost invitaţi de vază la un campionat de K-1 organizat de apropiaţii lui Plahotniuc şi difuzat la postul lui de televiziune Prime.

La sfârșitul guvernării comuniste a ieşit la iveală că Igor Dodon a primit timp de trei ani două salarii de la stat, deşi legea interzice acest lucru. Cel de-al doilea salariu era de la un institut de cercetări ştiinţifice, iar el a trebuit să restituie o parte din bani.

Cercetătorii au povestit presei că în perioada în care Dodon le-a fost coleg ei nu l-au văzut pe ministru la cel de-al doilea loc de muncă.

Odată ajunse în presă informaţiile, vicepremierul Dodon ar fi încercat lichidarea institutului. „Orice funcţionar public are dreptul să desfăşoare şi muncă ştiinţifică”, susţinea el.

Întrebat de jurnaliştii de la „Ziarul de Gardă” ce fel de muncă a prestat, Dodon a explicat că, ani la rând, a făcut parte din colegiul de redacţie al unui buletin informativ.

Pe parcursul anilor 2007-2008, Igor Dodon a deţinut şi alte funcţii remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce contravine Legii cu privire la Guvern, se spune în buletinul întocmit de societatea civilă în ajunul alegerilor din 2010 cu candidaţii care nu corespundeau criteriilor de integritate.

Potrivit Curţii de Conturi, în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, patru angajaţi din aparatul central al ministerului au primit sporuri excesive la salarii. Totodată, în perioada în care a fost ministru al Economiei şi Comerţului, Igor Dodon asusţinut şi contrasemnat unele hotărâri ale Executivului, secretizate ilegal, cu privire la alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă, se mai spune în buletinul „Cunoaşteţi candidatul”.

Tot din acea perioadă, jurnaliştii de investigaţii îi reproşau că ministru Dodon „acoperea” intermediarii sau firmele căpusă de la importul de energie electrică din Ucraina. Dodon a menţionat că informaţiile prezentate erau „artificiale”.

Plecarea din PCRM şi votarea lui Nicolae Timofti preşedinte

Răcirea relaţiilor dintre Igor Dodon şi liderul comunist Vladimir Voronin a fost resimțită în vara lui 2011, după ce Dodon a încercat să câştige Primăria Chişinău, dar a fost înfrânt la limită de liberalul Dorin Chirtoacă.

Dodon a sugerat că ar fi vrut „să modernizeze PCRM”, dar nu ar fi fost înţeles de colegi.

„Igor Dodon nu are dreptul să ceară rebrandingul PCRM, pentru că e membru al acestui partid de doar un an. Igor Dodon în politică e mai verde decât tot partidul lui Filat. Nu cred că Dodon se va decide să plece din PCRM, dar, dacă va hotărî, nu e primul şi nu e ultimul“, spunea în vara lui 2011 Vladimir Voronin.

În noiembrie 2011 Igor Dodon a părăsit PCRM împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc, acuzându-și foştii colegi că sunt incapabili de a moderniza formațiunea. Le-a reproşat, de asemenea, că sunt prea radicali şi că s-au marginalizat tot mai tare, fiind ireconciliabili.

Din acea perioadă de căutări datează, potrivit presei, declaraţia că este o utopie să pretinzi că Republica Moldova poate adera la Uniunea Vamală, în primul rând pentru că nu are hotar comun cu niciun stat din așa-zisa uniune, declaraţie pe care o va nega ulterior.

După un an de la plecare, Dodon afirma că partidul care l-a promovat, PCRM, nu mai e ce a fost odată: „Practic toţi profesioniştii şi majoritatea oamenilor moderaţi au plecat din PCRM. Acolo conducerea a fost monopolizată de extremişti şi de un lider obosit, care nu-şi mai poate controla vorbele şi acţiunile. Nu credem ca PCRM mai poate fi lecuit. Acest partid se va destrăma şi se va transforma într-o stafie politică.”

La 18 decembrie 2011 a fost ales președinte al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), o formațiune satelit până atunci PCRM, iar Veronica Abramciuc, cea care deţinuse acest post, a devenit preşedinte de onoare. În scurt timp Dodon a înlocuit în totalitate garda veche a partidului, din care făcea parte și fostul deputat Valentin Krîlov, afișându-și sprijinul real sau imaginar acordat de factori decizionali de la Moscova.

La o zi după ce a devenit preşedinte al PSRM şi la trei după eşuarea unei noi tentative de alegere a şefului statului, Dodon le cerea ultimativ partidelor aflate la guvernare să găsească un viitor preşedinte apolitic.

În lunile martie şi februarie 2011, înainte de a se ști cine va fi candidatul la funcţia de președinte din partea AIE, Dodon declara că grupul condus de el va vota acest pretendent dacă acesta va trece „testul statalităţii” cu membri ai PSRM.

În 16 martie 2011 cei trei foşti comunişti au votat pentru alegerea președintelui Nicolae Timofti, deblocând astfel situaţia de incertitudine care exista din vara lui 2009 şi punând capăt şirului de alegeri anticipate.

Igor Dodon avea să declare atunci: „Ne asumăm criticile care vor fi. Noi am vrut să împărțim responsabilitatea și cu PCRM, însă ei au renunțat să facă politică și au ales să meargă să lupte în stradă, o cale neeficientă. (…) Un președinte pașnic este mai bun pentru țară decât alegeri anticipate războinice.”

Dodon a mai spus că nu a cerut funcții sau garanții în schimbul acelui vot decisiv.

Ulterior, liderul formaţiunii Partidului Nostru Renato Usatîi a declarat că Dodon ar fi primit bani pentru a ieşi din PCRM şi a-l vota pe Timofti preşedinte.

Şi Vladimir Voronin a spus că Dodon ar fi luat bani să-l voteze pe Timofti preşedinte: „Dodon nu este un om cinstit… El a luat toţi banii şi a amăgit-o pe Zinaida Greceanâi cu 200.000, iar Veronicăi Abramciuc i-a dat şi mai puţin – 50.000”.

Dodon a respins aceste acuzaţii, spunând că decizia lui din 2012 a fost bazată pe dorinţa majorităţii cetăţenilor la acea vreme de a elimina perspectiva alegerilor anticipate.

Din vara lui 2011, fostul comunist Igor Dodon a fost primit la Moscova de înalţi oficiali, a promovat „istoria şi statalitatea moldovenească” desprinsă din manualele sovietice, a contestat legea privind egalitatea de şanse şi aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, a criticat politica guvernării de contracta împrumuturilor externe, mai ales din Vest, etc.

Între primele sale acţiuni în Partidul Socialiştilor au fost „reforma identitară”, interzicerea manifestaţiilor publice ale celor care pledează pentru unirea cu România şi inițiativa organizării unui referendum pentru înlocuirea tricolorului cu un drapel bicolor roşu-albastru despre care a pretins că ar fi fost al lui Ştefan cel Mare.

De unde are bani pentru partid?

În declaraţia pe venit depusă să CEC în aprilie 2011, Igor Dodon a indicat un apartament cu două camere şi două maşini. „Ziarul de Gardă” a scris că la acea vreme candidatul comunist la primăria capitalei locuia deja într-o vilă pe care nu o declarase.

Peste doi ani a trecut casa pe numele său, declarând că a luat un împrumut de la Victoriabank. În plus, între timp şi-ar fi achiziţionat un automobil nou de lux.

Politicianul nu a declarat nicio afacere, dar potrivit Realitatea TV, care citează „Capital Market”, publicaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), Dodon controlează 37% din acţiunile Fabricii de Conserve din Călăraşi, prin intermediul secretarei sale Alinei Boţoc şi prin intermediul firmei Hunter Elit Club, care aparţine cumnatului său Ghenadie Merineanu, precum şi pachetul majoritar de acţiuni la Fabrica de vinuri din Onişcani, Călăraşi, deţinută de SA Proura-Vin, prin aceleaşi persoane.

Portalul a notat că Dodon ar fi adus fabrica de conserve la faliment, după ce ar fi luat un credit de 10 milioane de lei, garantînd cu acţiunile întreprinderii. Dodon a negat legăturile cu aceste companii şi că ar avea business.

Înainte de a se desprinde de PCRM şi paralel cu primii paşi în politică pe cont propriu desfăşoară o activitate filantropică, prin intermediul Fundației de binefacere Sloluţia, şi a proiectului „Iubesc Moldova” cu implicarea unor cântăreți.

Editează cărţi cu caracter bisericesc, organizează conferinţe internaţionale şi sprijină Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei.

Cu un credit la bancă pentru vila achiziţionată, fără afaceri declarate şi singurul angajat din familie, Dodon nu e capabil să finanţeze un partid, susține „Ziarul de Gardă”, care a încercat să afle de unde vin banii în formaţiunea pro-rusă a lui Dodon.

Mai ales că între timp, acesta a organizat marşuri pentru aderarea la Uniunea Vamală, unde au fost fluturate drapele ruseşti şi unde au cântat artişti ruşi, printre care Iosif Kobzon.

Concluzia ziariştilor de „Ziarul de Gardă” e că deşi în actele contabile membrii simpli contribuie la bugetul partidului şi în campanie, printre „sponsorii” PSRM s-a aflat și Ilan Shor, actualul primar de Orhei, care figurează în raportul Kroll ca unul din cei care ar fi sustras o parte din „miliardul dispărut”. Shor ar fi finanţat socialiştii prin intermediul lui Viorel Melnic, membru al Biroului Politic Executiv al PSRM, fost şef al Serviciului Vamal în perioada comunistă, şi ex-preşedintele Consiliului de Administraţie al Unibank, controlată Shor.

În contextul scandalului legat de devalizarea băncilor, Ilan Shor i-a şi amintit lui Dodon că l-a ajutat financiar la începutul carierei politice.

De asemenea, parte din bani ar veni în partid de la fostul deputat şi controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, acuzat anterior de implicare în mai multe atacuri raider şi prin intermediul firmelor lui Corneliu Furculiţă, un apropiat al lui Dodon, care deţine ziarele „Argumentî i factî”, „Socialiştii” şi mai nou - licenţa de retransmitere pe teritoriul Republicii Moldova a postul de televiziune apropriat Kremlinului NTV.

Despre CCA s-a scris, inclusiv pe pagina electronică a PCRM, că ar fi controlat de Vlad Plahotniuc, sugerându-se o înţelegere a lui Dodon cu „oligarhul” împotriva căruia luptă astăzi în stradă.

Liberalii şi comuniştii i-au amintit lui Dodon că pe timpul șefiei la Economie ar fi favorizat ca firme deţinute de apropiaţii lui să obţină „credite neperformante” de la BEM.

Sprijinit de Moscova

Potrivit unei investigații realizate recent de portalul de limbă rusă NewsMaker.md, Vladimir Voronin în primăvara lui 2011 s-ar fi dezis de sprijinului politic și financiar al Kremlinului.

Atunci, în urma unor ample negocieri ale comuniştilor la Moscova, susţin ziariştii NewsMaker, Voronin n-a apărut la o întrevedere cu miliardarul rus Oleg Boiko, venit special la Chişinău pentru a stabili condiţiile unui nou suport politic şi financiar.

Condiţiile ruşilor ar fi fost ca Voronin să demisioneze din funcția de președinte al PCRM și să desemneze un succesor. Totodată, pe o eventuală listă electorală a PCRM ar fi urmat să fie incluşi şi şapte oameni de încredere ai Moscovei, printre ei figurând omul de afaceri Veaceslav Platon şi liderul diasporei moldoveneşti în Rusia Alexandr Kalinin, au mai scris jurnaliştii NewsMaker. PCRM ar fi urmat să continue lupta cu oligarhii şi să pledeze pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică.

Concluzia celor de la NewsMaker e că după eşuarea acestui plan din august 2014, Kremlinul şi-a stabilit un nou partener politic în Republica Moldova – Partidul Socialiştilor în frunte cu Igor Dodon.

Până la scrutinul parlamentar din noiembrie 2014, şi după ce s-a deplasat de mai multe ori la Moscova, Igor Dodon a afirmat că doar el va rezolva problemele migranților moldoveni din Rusia, și că va ridica embargourile la importul de fructe moldoveneşti şi conserve.

Rând pe rând, autorităţile ruse au făcut excepţii pentru câteva liste de firme din regiunea găgăuză sau raioanele de nord, zone considerate fiefurile electorale ale socialiştilor; și au acceptat dosarele migranților moldoveni care primise interdicție de intrare în Rusia și care au apelat după ajutor la PSRM.

Democratul Andrian Candu, actualul preşedinte al Parlamentului, a spus în august 2014 că Dodon şi Şelin „sunt cei care au stat la baza impunerii sancţiunilor Moscovei împotriva cetăţenilor Moldovei, şi au vândut informaţii despre care ar fi punctele vulnerabile pentru cetăţenii ţării lor”.

Dodon a declarat în repetate rânduri că nu fost finanțat din străinătate, iar concertele electorale organizate cu participarea vedetelor din Rusia, ar fi organizate „gratuit, deoarece sunt prietenii mei”.

Deşi se PSRM se poziţionează ca partid pro-rus, anti-european şi anti-românesc, într-un articol realizat de „Ziarul de Gardă” se spune că mai mulţi deputaţi socialişti au și cetăţenia română.

„Republica Moldova are nevoie de un Lukaşenko, de un Putin în fruntea statului”, declara Igor Dodon Europei Libere în august 2015.

„Vrem integrare în Uniunea Vamală pentru că asta înseamnă ordine, locuri de muncă, export, integritate teritorială. Integrarea europeană nu e posibilă în următorii 10-15 ani. Iar pe urmă s-ar putea să nu mai existe nici UE. Între timp, din cauza acestui acord nenorocit am pierdut piaţa de desfacere în Rusia, pierdem zeci de mii de locuri de muncă pentru emigranţii noştri, putem pierde şi Transnistria, și Găgăuzia. Şi ce ne facem atunci?”, îşi formula Igor Dodon noul său crez, în septembrie 2014 în revista „Vip magazin”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG