Linkuri accesibilitate

Fukuyama: „Putinismul” și Islamul radical nu sînt o alternativă la democrația liberală


Francis Fukuyama la Tbilisi

Francis Fukuyama la Tbilisi

Politologul și economistul Francis Fukuyama afirmă că atît președintele Rusiei cît și gruparea extremistă Statul Islamic încearcă să creeze alternative la democrația liberală și că ambii vor eșua.

Francis Fukuyama, cunoscutul profesor de studii internaționale la Universitatea Standford din Statele Unite, a vizitat recent Georgia și a acordat un amplu interviu Serviciului georgian al Europei Libere la Tbilisi. Fukuyama s-a referit pe larg la procesul de modernizare care conduce societățile umane în direcția democrațiilor liberale cu sisteme de piață și la eșecul lui Vladimir Putin și al altor lideri est-europeni de a crea așa-numite sisteme democratice alternative.

Francis Fukuyama l-a dat exemplu pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, și gruparea extremistă Statul Islamic, dușmani jurați unul altuia, ce ar avea, la prima vedere, puține în comun. Dar și unul și altul sînt angajați într-un efort de clădire a statului, împărțind două calități: fiecare încearcă să creeze o alternativă politică la democrația liberală modernă și amîndoi sînt sortiți să eșueze.

Fukuyama amintește că imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, mulți, - între care și el însuși în eseul său intitulat interogativ „Sfîrșitul istoriei?” – s-au așteptat ca Rusia să facă o tranziție rapidă de la comunism la democrație; ba chiar au afirmat, asemenea lui, că bătăliile ideologice dintre Est și Vest s-ar fi încheiat și că democrația liberală de tip occidental a triumfat.

Ceea ce a urmat în Rusia a fost o perioadă de experimente cu un liberalism ceva mai mare sub președintele Boris Ielțîn, care a dus însă la nașterea sistemului autoritar condus de Putin și denumit oficial cu termenul „Putinism”. Sistemul are alura unei democrații parlamentare, dar este, în fapt, unul al autorității ordinelor transmise de sus în jos, care menține puterea și bogăția în mîinile președintelui și a prietenilor săi apropiați.

„Cred că ideea populară după 1991 că va avea loc o tranziție rapidă a fost în mod clar greșită” - spune astăzi Fukuyama.

Sistemul autoritar al lui Putin nu înseamnă că el ar fi clădit o alternativă de succes la democrația liberală. Sistemul își datorează existența, în parte, dezvoltării încete a clasei de mijoc în Rusia, care, în mod normal, ar trebui să ceară să participe la putere. Această dezvoltare lentă, în schimb, este consecința monopolizării de către stat a celor mai bănoase activități de afaceri: exportul de energie și al celorlalte resurse naturale.

„Mult din această situație - spune profesorul american - este în relație cu creșterea economică, deoarece, cred eu, în țările cu o creștere înaltă reală, cu o clasă de mijloc importantă, cu numeroși oameni educați, există o tendință de a cere o mai mare participare politică [la luarea deciziilor]. Cred că ceea ce vedem cu înălțarea „Putinismului” în Rusia și în părți ale Europei de Răsărit constituie un eșec al acelui tip de modernizare ce produce o societate cu o clasă de mijloc reală și numeroasă”.

Fukuyama vorbește despre „Putinismul” care ține în mînă strîns Rusia, ca despre un sistem gol, fără conținut.

„El se bazează ca model pe unul de economie dependentă puternic de energie, care, în prezent, se dezagreghează. Cred că ceea ce se petrece în acest moment în Rusia, în timp ce prețul resurselor naturale a căzut complet, este o expunere a goliciunii sistemului și că, după un alt deceniu de eșec economic, vom vedea dacă rușii vor mai considera sistemul drept o alternativă adevărată la tipul de libertate și prosperitate ce poate fi văzut în Europa occidentală.”

În mod similar, profesorul american afirmă că Islamul radical nu are viitor ca alternativă la democrația liberală.

„Statul islamic nu este stat și aș prognoza cu încredere că el nu va fi capabil să instituie unul viabil și în nici un caz unul atractiv” – spune Fukuyama, adăugînd: „nu este statul în care milioane de oameni mor după a trăi într-un loc în care bărbații sînt decapitați în mod regulat, iar femeile constrînse la rolurile cele mai joase”. Succesul Statului Islamic și al altor grupări radicale islamice și-ar avea explicația în eșecul guvernelor autoritare din lumea arabă de a crea regimuri cu o legitimitate populară și care rezolvă necesitățile economice ale cetățenilor lor. În consecință, „nu cred că Islamul radical reprezintă o alternativă de civilizație pe termen lung la tipul de regimuri [democratice] existente în Europa, America de Nord și Asia”.

Fukuyama atrage atenția, pe de altă parte, că: „Este adevărat că dacă ai doar un capitalism simplu de piață, nelegat de un sistem democratic real, atunci se dezvoltă o inegalitate crescîndă. Și acesta este motivul pentru care orice sistem capitalism modern are un stat de bunăstare, iar în Europa aceste state consumă 50% din PIB, redistribuindu-l în forme mai oneste. M-am gîndit întotdeauna că Uniunea Europeană reprezintă întruchiparea cea mai reală a ceea ce eu aș considera că ține de sfîrșitul istoriei” – își încheia interviul acordat Europei Libere la Tbilisi, Francis Fukuyama.

XS
SM
MD
LG