Linkuri accesibilitate

„Criza din Moldova este un cadou făcut Ru­siei” (Armand Goșu/politicon.md; „22”)


Ipoteze și scenarii: numirea unui guvernator european la BNM (Silviu Tănase/Timpul).

Silviu Tănase, care în general se poziţionează la categoria comentatorilor care consideră că Republica Moldova nu poate exista ca stat fiabil, avansează astăzi într-un editorial în „Timpul” două acţiuni ce i se par de primă importanţă pentru cei ce vor să dovedească contrariul. Unul ar fi numirea unui guvernator european la BNM. Dacă o bună parte din probleme au început odată cu scăparea cursului valutar de sub control, tentativa de „rezolvare” a conflictului dintre cetățenii sărăciți și stat trebuie începută tocmai cu asta, crede Tănase.

Numirea unui guvernator din interiorul sistemului actual financiar-economic ar putea turna gaz pe foc și genera noi proteste, avertizează comentatorul. Spiritul revoluţionar l-ar putea linişti, însă, un guvernator european, cu experiență și un CV imaculat, ales cu ajutorul partenerilor de dezvoltare. Ar fi un semnal pozitiv către mediul de afaceri, care așteaptă să vadă cu ce se termină această criză, dar și un semnal de normalitate pentru societate, care nu crede că elitele actuale pot genera lideri capabili să conducă eficient instituțiile statului. Reforma pe care insistă în continuare autorul este cea teritorial-administrativă. Potrivit editorialistului, menținerea actualei forme de divizare administrativă, cu 33 de raioane, este o garanție că banii publici vor fi risipiți pe instituții administrative inutile și incapabile să genereze dezvoltarea economică.

George Damian scrie în “Adevărul” Moldova despre un top al ţărilor percepute drept inamice ale Rusiei întocmit de analiştii agenţiei ruse Regnum. România figurează pe locul al doilea. Pe primul se găseşte Ucraina, ţară în care se desfăşoară un război civil în urma intervenţiei militare a Moscovei. Ungaria, Bulgaria şi Grecia sunt considerate prietenoase faţă de Rusia. România este plasată în categoria „Mica Europă” alături de Bulgaria (50), Ungaria (30), Grecia (30) şi Polonia (50). Ţările nordice (Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia), unde de doi ani de zile există periodic alerte asupra depăşirii frontierelor de către nave şi aeronave ruse, sunt cotate între 50 şi 60 de puncte, mult mai puţin decât România. Turcia – a cărei aviaţie militară a doborât recent un avion rus de bombardament – este cotată mai prietenoasă decât România faţă de Rusia – cu 70 de puncte din cele 100 posibile. Republica Moldova a primit şi ea o cotaţie impresionantă, de 70 de puncte, fiind alături de Turcia.

Cu două zile în urmă Pavel Filip a mers la Bucureşti să se asigure că guvernul său va primi creditul de 150 de milioane promis de România anul trecut. Dmitri Ciubaşenko, comentatorul de la panorama.md, scrie astăzi, pe surse, că Filip ar fi discutat la Bucureşti sprijinul pe care i-l poate oferi pentru „înăbuşirea” protestelor. Sursele sale ar fi avut legătura cu organizarea vizitei, afirmă Ciubaşenko. În caz că lucrurile degenerează, scrie autorul, lui Filip i s-ar fi recomandat să instituie stare de urgență, să interzică mitingurile și demonstrațiile, să suspende activitatea partidelor politice şi să instituie cenzură asupra mass-media.

Actualitati.md, site apropiat editorial de PSRM, citează declaraţiile făcute la Chişinău de sociologul maghiar Pal Tamaş, potrivit căruia „problemele Republicii Moldova în mare parte sunt similare cu cele nerezolvată în zeci de ani de independență și de alte state post-socialiste sau post-sovietice, care sunt în UE sau abia caută să ajungă acolo”. Potrivit sociologului, UE în trecut a fost „yacht elegant”, care a invitat mai mulţi turisti intr-o călătorie plăcută. Acum, ea se transformă într-un „submarin” cu disciplina rigidă şi obligaţii de fier.

Politicon.md preia din revista „22” un comentariu semnat de Armand Goşu care crede că un Euromaidan pe dos la Chişinău ar fi exact victoria simbolică de care ar avea nevoie acum Kremlinul în faţa Vestului. Rusia speculează criza din republica Moldova încercând să-și atingă câteva obiective, las părerea analistului: să-și ia revanșa în fața Occidentului pen­tru Ucraina; să compromită România în ochii mol­do­venilor, despre care toată presa spune – nu fără argumente – că-l sprijină pe Pl­a­hot­ni­uc; instaurarea unui regim prietenos cu Ru­sia, pentru că, în funcție de evoluțiile de la Chișinău, Moscova va putea negocia viitorul Transnistriei, cu menținerea in­flu­enței Kremlinului în enclavă. Concluzia autorului e: „Criza din Moldova este un cadou făcut Ru­siei, care primește fără mari eforturi o pie­să mică, dar importantă pe tabla de șah, în meciul cu Occidentul.” Cum s-ar putea ieși din acest scenariu de coș­mar? Prin extragerea lui Plahotniuc din joc, se declară convins Goşu. „Bucureștiul are levierul. Dosarul penal instrumentat de Parchet pentru du­blă identitate. După care, destrămarea re­țelelor de putere ale lui Plahotniuc, care țin captiv în stat întreg.”

XS
SM
MD
LG