Linkuri accesibilitate

Ruxanda Glavan: „Bugetele austere sunt o consecință a faptului că nu a fost aprobată legea bugetului de stat”


Sănătatea trebuie să fie o prioritate, iar reforma în acest domeniu să fie transparentă, crede ministrul sănătății din noul guvern de la Chișinău.

Europa Liberă: Să vorbim despre terapia de șoc care trebuie să se producă în domeniul sănătății. Vă propuneți să schimbați lucrurile, pentru că nu se prezintă situația chiar atât de bine?

Ruxanda Glavan: „Pe lista de priorități a echipei de la Ministerul Sănătății în acest mandat rămâne prioritară continuarea eficientizării a tot ce înseamnă sistemul de sănătate. Or, banii publici, inclusiv banii care sunt colectați de la oameni sub forma contribuțiilor procentuale pentru primele de asigurări sociale trebuie să fie utilizați transparent, econom, eficace și întru asigurarea tuturor necesităților populației în serviciile medicale.”

Europa Liberă: Dar chiar acum, la început de an, spitalele zic că au tăiat din medicamente din cauza bugetului auster.

Ruxanda Glavan: „„Bugetele austere sunt o consecință a faptului că nu a fost aprobată legea bugetului de stat. Este o situație care a fost prezentă și în 2015, și în acei ani când intrăm într-un nou an fiscal, fără un buget aprobat. Pentru anul 2016 în proiectul Legii fondului de asigurări medicale se prevede o creștere a cifrei pentru serviciile medicale, prin redistribuirea fondurilor în cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Toate eforturile noastre în ultimele luni s-au concentrat pe a identifica modul de redistribuire echitabilă a banilor în sistem, astfel ca spitalele publice să obțină resursele financiare necesare pentru a presta serviciile medicale de calitate și la capacitate maximă.”

Europa Liberă: Deci, oamenii care eventual trăiesc cu speranța că, ajungând în spital, vor beneficia de un tratament adecvat ar trebui să fie liniștiți, să nu se îngrijoreze?

Ruxanda Glavan: „Imediat după învestire, am avut o întâlnire cu directorii celor mai importante instituții medicale, cei care erau disponibili la acea oră în municipiul Chișinău. Și am trasat lucrurile clar: în 2016 trebuie să punem accent pe transparență și pe eficientizarea utilizării banilor publici; toată lumea să își consolideze serviciile de audit intern; monitorizare, exercițiu de fapt pe care l-am făcut. Termenul pe care l-au primit este de o lună în care trebuie să își pună pe interior la punct toate structurile, toate serviciile. Iar începând cu luna martie ne propunem să lansăm un număr de telefon suplimentar la Ministerul Sănătății pentru ca să le oferim tuturor pacienților posibilitatea să se sesizeze imediat ce după internare li s-a cerut să procure medicamente sau, dacă au fost internați, li s-au cerut bani pentru anumite investigații sau pentru anumite servicii prestate.”

Europa Liberă: Știți cum sunt pacienții, merg cu polița de asigurare, dar cred că până nu pun ceva între coperțile poliței e puțin probabil să fie tratați așa cum le asigură Constituția drepturile.

Ruxanda Glavan: „Tocmai din acest motiv am și început aceste măsuri de monitorizare și de eficientizare a banilor în sistem. În același timp vreau să vă spun că în curând va fi aprobată Strategia națională de resurse umane în sănătate. Este un document chiar în premieră pentru multe țări europene, un document la care s-a muncit mult și pentru care am fost lăudați din partea Organizației Mondiale a Sănătății.

De fapt această strategie este o viziune cum autoritățile își propun să dezvolte sistemul de sănătate la capitolul asigurare cu medici și asistente medicale, cum reținem acești oameni, cum îi motivăm. Și unul dintre primii pași pe care îi vor simți angajații imediat este schimbarea formulei de salarizare și o majorare de salarii, începând de la 1 aprilie.

Trebuie să trecem procedura tehnică de aprobare a Legii fondurilor în Parlament. După care aprobăm noua modalitate de salarizare, ceea ce ne va permite o majorare în medie în sistem cu 18-20%, iar partea bună este că pe anumite categorii un tânăr specialist care, de exemplu, era chirurg și avea până la zece ani de activitate, avea salariul în mediu 3.000 de lei, să spunem…”

Europa Liberă: Dar eu am doctor în familie și nu ridică mai mult de 4.000 de lei salariu, deși are un stagiu de peste 20 de ani.

Ruxanda Glavan: „Iată, după noua formulă de salarizare, se schimbă în principiu conceptul: se exclude noțiunea de „categorie”, rămâne salariul de bază care va fi mult mai consistent decât ceea ce există astăzi și se introduc sporurile pentru performanță. Acel medic care va avea o performanță personală acela va avea suplimentar un salariu mai majorat.”

Europa Liberă: Speranța de viață în Republica Moldova nu se prea îmbunătățește, media ar fi 71 de ani, dacă luăm ca reper ceea ce arată statisticile. Că Moldova rămâne o țară neeuropeană, din punct de vedere al sănătății, nu mai e o surpriză. Se pot totuși schimba acești parametri?

Ruxanda Glavan: „Cu siguranță, da. De fapt și în programul de guvernare ne-am asumat câteva chestiuni legate de sănătatea publică. Or, în Republica Moldova încă percepția despre sănătate publică și serviciul de sănătate publică se referă doar la fosta medicină preventivă. De aceea, ne asumăm pe parcursul anului 2016, să ducem la bun sfârșit reforma în acest serviciu, oferind servicii de performanță în regiuni, în același timp, îmbunătățind și fortificând capacitățile acestui sistem exact la capitolul profilaxie, screening și o mult mai bună colaborare cu medicina primară.”

Europa Liberă: Prevenirea bolilor este mult mai ieftină, mai eficientă și mai puțin dureroasă decât tratamentul bolilor.

Ruxanda Glavan: „Doar în așa mod putem reuși să vedem programele implementate nu doar pe hârtie, dar și în realitate.”

Europa Liberă: Când se adresează moldovenii la doctor?

Ruxanda Glavan: „Din păcate, doar atunci când situația deja este depășită. Chiar vedem rata de adresabilitate la medicii de familie. În localităţile urbane, în municipii ei sunt supraîncărcaţi, iar cei din localităţile rurale, din păcate, în multe situaţii trebuie să facă vizitele la domiciliu pentru a putea supraveghea bine pacienţii.”

Europa Liberă: Şi să ştiţi că sărăcia totuşi îl ţine pe om acasă. Pentru că, luând în calcul costul mare pe care trebuie să-l ofere pentru tratament, cetățeanul preferă să rămână acasă şi să se trateze poate altfel decât ar putea doctorul să o facă. Există şi aceste diferenţe mari între oamenii cu venituri mici şi oamenii foarte bogaţi şi de atâta aceste diferenţe şi se răsfrâng asupra sănătăţii per ansamblu a naţiunii.

Ruxanda Glavan: „Problema relaţiei medic-pacient şi a încrederii reciproce este una actuală pe agenda ministerului. Noi ne-am propus în acest an aprobarea unui nou cod deontologic pentru lucrătorii din sistem, însă, revenind la motivarea personalului medical, nu poţi obliga un om să fie mai deschis şi mai zâmbitor doar printr-un singur cod. De aceea vom acţiona pe diferite paliere – prin îmbunătăţirea condiţiilor la locul de muncă, prin o formulă clară şi mai echitabilă de salarizare.

Suplimentar vrem să ne propunem programe de formare profesională peste hotarele ţării, care să fie achitate din conturile statului. Suplimentar, deja suntem la etapa în care analizăm câteva variante, dar reale, de susţinere a tinerilor specialişti cu locuinţe şi procurarea acestora la preţuri preferenţiale sau credite preferenţiale pentru ei. În acelaşi timp, ce mi-aţi spus dumneavoastră despre faptul că pacienţii consideră că tratamentele sunt costisitoare, medicamentele şi schimbarea politicii în domeniul medicamentelor rămâne una din priorităţi.

Practica cu introducerea catalogului de preţuri este una bună, cum s-a întâmplat şi în Republica Moldova, doar că chestiunea legalizării relaţiei între leul moldovenesc şi valuta străină prin lege a dus la faptul că medicamentele în Republica Moldova într-un final sunt foarte scumpe. Toate condiţiile birocratice pentru producători de a avea acces în această piaţă, şi aici mă refer la taxe exagerate, proceduri de înregistrare foarte complicate, cu foarte multe etape de coruptibilitate i-au determinat să plece din ţară. De aceea ne punem nişte scopuri foarte ambiţioase în termeni rapizi, să asigurăm liberalizarea accesului pe piaţă, atât medicamente, cât şi dispozitive medicale. Şi acest lucru îl putem face prin exemplul Georgiei sau Ucrainei, atunci când printr-un document normativ se recunoaşte unilateral o listă de produse medicamentoase care sunt extrem de necesare în ţară şi sunt astăzi absente.”

Europa Liberă: Situaţia demografică este discutată foarte mult în societatea moldavă, pentru că au rămas sate pustiite. Foarte multă lume se întreba de ce atât de greu se stimulează natalitatea. Aţi lansat o iniţiativă, chiar credeţi că ar putea să schimbe lucrurile în bine?

Ruxanda Glavan: „Iniţiativa pe care am lansat-o noi de fapt ţine de schimbarea standardelor de supraveghere a gravidelor. Ţinem foarte mult la toate sesizările din partea cetăţenilor. Or, marea majoritate a petiţiilor şi adresărilor pe care le avem la linia fierbinte şi prin poşta electronică sunt de la tinerele mămici sau de la femeile care erau însărcinate. De aceea ne-am propus să reevaluăm tot ce înseamnă organizarea serviciului de acordare a asistenţei medicale pentru femeile însărcinate şi am descoperit mai multe inechităţi. Şi de fapt lezarea anumitor drepturi, iar pe de altă parte, lucruri care puteau fi uşor schimbate, doar că nu ştiu de ce nu s-a găsit voinţă.

Noile standarde care au fost aprobate şi intră în vigoare din 1 februarie prevăd câteva lucruri simple. În primul rând, dreptul femeii însărcinate de a-şi alege medicul ginecolog care să-i supravegheze sarcina şi la care să nască. Or, în realitate acest lucru deja se întâmplă, o femeie care este însărcinată este luată la evidenţa medicului de familie într-o anumită policlinică sau într-o anumită regiune, fiind obligată să fie asistată de un medic ginecolog din cadrul aceleiaşi instituţii, oricum mergea suplimentar la doctorul în care are încredere. Însă se rupea lanţul de responsabilitate, pentru că persoana respectivă nu făcea înscrisul în fişa de observaţie. Femeia gravidă avea un disconfort suplimentar pentru că trebuia să facă aceeaşi consultaţie de două ori. Acum legiferăm această chestiune, are dreptul să-şi aleagă singură medicul ginecolog din cadrul asistenţei medicale primare în teritoriul unde locuieşte. Acelaşi lucru cu maternităţile.

Noi am fost sesizaţi că, spre exemplu, în cadrul Institutului Mamei şi Copilului femeile erau impuse să ofere un fel de donaţii benevole de 300 sau 500 de lei, în cazul în care voia să nască în această instituţie la un anumit medic. Schimbând standardele de supraveghere, îi permitem femeii să aibă o înţelegere prealabilă cu medicul la care vrea să nască, pentru că acest lucru deja există şi, cu consimţământul înscris al acestuia, să fie invitat la momentul în care se declanşează naşterea fie dacă nu e garda lui, fie dacă nu este serviciul lui, în aşa mod să eliminăm toate constrângerile la care erau impuse femeile gravide. Suplimentar vreau să vă spun că a fost introdus un control medical la săptămâna 32-33 a sarcinii, care vine să îmbunătăţească calitatea serviciilor medicale şi au fost incluse câteva teste medicale, plus pregătirea psiho-emoţională.

Noi de mulţi ani vorbim despre faptul că abilităţile parentale trebuie învăţate. Iată, odată cu aceste noi standarde, ne propunem ca medicii de familie şi psihologii să ajute tinerele femei însărcinate să fie mai pregătite din punct de vedere psiho-emoţional şi cu anumite abilităţi pentru venirea pe lume a copilaşului.”

Europa Liberă: S-a depăşit litigiul pe care îl avea Ministerul Sănătăţii cu administraţia de la Centrul Mamei şi Copilului?

Ruxanda Glavan: „Domnul Gaţcan a depus o cerere de demisie. Locul lui urmează să fie vacant după ce acesta îşi încheie concediul de odihnă. Și începând cu luna februarie, vom lansa un concurs pentru funcţia de director.”

Europa Liberă: Să vorbim şi despre dotarea spitalelor şi despre felul cum vă propuneţi să vă debarasaţi de licitaţiile trucate.

Ruxanda Glavan: „În ultimii ani s-au făcut investiţii enorme în sănătate, un miliard şi jumătate de lei au constituit toate investiţiile, dintre care 800 de milioane de lei au fost bani împrumutaţi, un credit din partea guvernului japonez, care urmează să fie rambursat. Din aceşti bani au fost cumpărate multe utilaje foarte performante, dar din păcate o parte din ele staţionează şi astăzi, pentru că nu au fost corect evaluate resursele umane care sunt necesare. Şi acum vom interveni prompt cu specializări primare în străinătate pentru a avea pregătiţi specialişti să putem pune în funcţiune aceste utilaje în următoarele şase luni.

În acelaşi timp spitalele publice vor primi finanţare suplimentară în urma redistribuirii despre care vorbeam, pentru a putea să-şi achiziţioneze consumabile. În acelaşi timp, schimbarea mecanismelor de achiziţii în sănătate rămâne o prioritate, ne-am propus în acest an să digitalizăm tot ce înseamnă sistemul de sănătate. Avem o experienţă foarte urâtă moştenită în legătură cu sistemul informaţional în medicina primară pe care s-au cheltuit mulţi bani şi care la data expirării contractului, mă refer la 31 iulie 2015, când încă nu eram eu ministru al Sănătăţii, trebuiau să fie finalizate toate lucrările. Din păcate, nu au fost finalizate, noi ne-am asumat timp de şase luni în diferite comisii să examinăm ce s-a întâmplat şi ce s-ar putea să facem. Și vreau să vă spun că săptămâna viitoare vom ieşi deja cu o decizie publică privind situaţia în cadrul acestui soft.”

Europa Liberă: Dar aţi evaluat prejudiciile care au fost aduse statului, în urma licitaţiilor trucate?

Ruxanda Glavan: „Nu este de competenţa Ministerului Sănătăţii să facă acest lucru, dar ministerul a fost atras ca parte potenţială păgubită în acest proces şi aşteptăm şi noi să vedem care va fi finalitatea.”

Europa Liberă: Finalitatea dosarului care e la CNA?

Ruxanda Glavan: „Exact.”

Europa Liberă: Doamnă ministră, chiar credeţi că există şanse să fie schimbate politicile statului faţă de sănătatea cetăţeanului?

Ruxanda Glavan: „Ni le-am asumat şi cu siguranţă le vom schimba. Unul din primii paşi pe care ni-i propunem este să asigurăm acea normă care scrie în Constituţie că cetăţeanul are dreptul la un minim garantat de stat privind serviciile medicale. Or, din punctul nostru de vedere, nu este tocmai echitabil şi corect faţă de cetăţean, atunci când nu are un venit să fie impus să cumpere poliţa de asigurare medicală. De aceea, şi în proiectul Codului Sănătăţii la care am început să lucrăm, dar probabil şi mai devreme, până atunci, vom veni cu anumite modificări ca oamenii să plătească doar atunci când au venit. Atunci când nu au venit să li se acorde statutul de şomer şi să fie achitate serviciile medicale din contul statului. Chiar a fost ruşinos să urmăresc acel caz când un cetăţean al Republicii Moldova a ajuns după gratii doar pentru că nu avea nici resurse financiare, nici venit şi a fost obligat să-şi procure poliţa de asigurare.”

Europa Liberă: De ce vă este cel mai mult frică?

Ruxanda Glavan: „Frica există atunci când nu ai siguranţa zilei de mâine. Astăzi vreau să vă spun că nu-mi este frică, pentru că avem o echipă bine pregătită, avem oamenii care ştiu ce avem de făcut. Ar putea să apară o anumită reticenţă, pentru că reformele pe care urmează să le facem nu vor fi pe placul multora din sistem, va trebui o parte din actualii manageri să mai renunţe la confort. Dar într-un final toate politicile noastre sunt orientate spre sporirea calităţii serviciilor medicale şi spre a stimula încrederea cetăţenilor în sistemul de sănătate din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Se pare că, indiferent de culoarea lor politică, tratamentul acordat domeniului sănătăţii de către guverne ar trebui să fie unul rezultativ pentru sănătatea cetăţenilor în primul rând.

Ruxanda Glavan: „Nu am pus nicio valoare pe culoarea politică, dar m-am preocupat de profesionalismul oamenilor care fac aceste politici. Da, din păcate, la nivel de ţară noi am avut raioane când, dacă nu făcea parte dintr-o anumită formaţiune, nu primea finanțe.”

Europa Liberă: În spitale a pătruns politicul, este clar. Foarte mulţi manageri ziceau că dacă nu au culoarea partidului de la guvernare, e foarte greu să administreze o instituţie sanitară.

Ruxanda Glavan: „Am avut şi eu câteva situaţii în care încerca cineva să se apropie şi să-mi spună: „Eu sunt gata să intru în partid”. Le-am spus-o franc şi o voi spune-o de fiecare dată când va fi ocazia: nu mă interesează apartenenţa politică, mă interesează strict profesionalismul dumneavoastră. Nu am condiţionat, nu voi condiţiona. Mai mult decât atât, nici nu voi facilita sub nicio formă accesul oamenilor într-o anumită echipă politică. Rezultatele pe care le are sunt cele mai grăitoare.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG