Linkuri accesibilitate

Constrîngerile relației moldo-române (Adevărul).

În urmă cu două zile, platforma ziare.com găzduia opinia expertului în probleme de securitate Iulian Fota, care consideră că România nu trebuie să „treacă Prutul”. Astăzi, site-ul publică o contra-opinie formulată de Eugen Tomac - „politician, istoric și jurnalist român, deputat în Parlamentul României din anul 2012 și președinte executiv al partidului Mișcarea Populară, după cum sună prezentarea atașată textului. Tomac susține că, dimpotrivă, acum este momentul, există „destule argumente care pot aduce la aceeași masă Bucureștiul (stat NATO) - Moscova și Chișinăul”. Unirea nu se poate face fără Rusia, scrie Tomac, chiar dacă Rusia este „oricând dispusă să șantajeze sau să amenințe România”. Politicianul reamintește că tema unirii nu se rezumă la chestiunea securității României, ci privește mai ales repararea consecințelor dramatice ale Pactului Ribbentrop-Molotov. Ca să fie salvată România, atunci a fost cedată atunci Basarabia - un teritoriu unde trăiesc acum trei milioane și jumătate de români, dintre care jumătate de milion sunt deja și cetățeni români. Așadar, Republica Moldova este o problemă de securitate, dar una regională. Eugen Tomac susține că a asistat la o discuție cu un înalt oficial european din care ar fi rezultat că reunificarea e considerată la Bruxelles posibilă și relativ apropiată.

În Adevărul, Dan Nicu reia chestiunea condițiilor puse de la București pentru acordarea sprijinului financiar de 150 de milioane de dolari Republicii Moldova. Comentatorul e revoltat că, rând pe rând, toți șefii de guvern de la Chișinău dau fuga la București să ceară sprijin atunci când nu mai au în vistierie bani de salarii și pensii. Și nu mai au pentru că ei, politicienii moldoveni, își umplu buzunarele din banul public, adică „fură”. În plus, pe Dan Nicu îl deranjează un anume tip de duplicitate practicată de guvernele din Republica Moldova: cer bani la București, dar, în același timp, cer și îngăduința de a-i numi pe români „parteneri de dezvoltare”, și nu „frați”. Altminteri, ar fi „urecheați” când se întorc acasă. „Chiar dacă sunt basarabean, scrie Dan Nicu, (...) în calitate de cetăţean al României m-am săturat ca ţara mea să fie tratată drept o vacă de muls, de la care iei ce-ţi trebuie şi apoi o desconsideri şi te complaci în sovietism şi rusism”.

Subiectul românesc al zilei este însă raportul MCV pe justiție - Mecanismul de Cooperare și Verificare – comunicat oficial ieri de Comisia Europeană. În general, este considerat încă un raport bun, în care sunt lăudate rezultatele segmentului anticorupție, dar sunt criticate aspectele neconsolidate ale reformei justiției. Atenționare specială primește legislația privind desemnarea procurorului general și a procurorilor șefi anticorupție, unde e nevoie de mai multă transparență. O analiză publicată de România liberă își propune să lămurească de ce a cerut tocmai acum, apăsat, guvernul de la București un termen clar de ridicare a monitorizării MCV. Răspunsul pare să fie că din motive de capital de imagine, adică electorale. Guvernul Cioloș, cred jurnaliștii de la România liberă, speră să obțină în scurtul său mandat intrarea României în spațiul Schengen, cel puțin cu frontierele aeriene și eventual maritime. Numai că ar putea fi un succes fără conținut. În 2016, Comisia Europeană va suspenda, se pare, pe doi ani libera circulație în spațiul Schengen.

XS
SM
MD
LG