Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu președintele Comisiei parlamentare buget și finanțe.

Deficitul finantelor publice, care s-a apropiat în doar o lună de un miliard de lei, este subiectul pe care ne concentrăm astăzi, în condițiile în care s-au făcut deja avertismente că pensiile și salariile sunt în pericol.

Ștefan Creangă

Ștefan Creangă

Ștefan Creangă, președintele Comisiei parlamentare buget și finanțe, este demnitarul pe care l-am rugat să ne descrie situația.

Europa Liberă: Dle Creangă, ultima data când am vorbit ne spuneați că veți vota Guvernul, în dezacord cu partidul din care faceți parte, pentru a se evita colapsul financiar pe care îl vedeați inevitabil și iminent în caz de prelungire a crizei politice. Din februarie, nu vor fi bani pentru salarii și pensii, așa spuneați Dvs. atunci. Deocamdată, zic deocamdată, lucrurile nu par să fie mult mai bune, redresarea nu a venit odată cu înscăunarea Guvernului. Banii promiși de la Guvernul român nu o să vină la fel de rapid cum s-a sperat înainte de această vizită a premierului la București. Vă întreb ceea ce v-ar întreba oricine din Republică Moldova, cel puțin din cei care ascultă la ora asta Europa Liberă: pensiile și salariile mai sunt în pericol sau nu?

Ștefan Creangă: „Este important să menționez că a fost votat un Guvern și asta este primul pas benefic. Dar pensiile și salariile mai sunt în pericol și vă explic de ce și cum se poate depășit acest pericol: am menționat că primul pas s-a făcut, s-a votat un Guvern, așa cum este necesar pentru a evita acest colaps.

Fără un Guvern nu pot fi făcute acțiunile pentru a depăși această criză financiară; asta este primul pas. Al doilea pas ce urmează să-l facă Parlamentul în regim de urgență este să desemneze și să voteze un guvernator. Și trei: să înceapă negocierile cu Fondul Monetar pentru a veni prima tranșă din România în valoare de 60 milioane de euro care vor fi destinați suportului bugetar.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți omul realist și singurul care ați fost sincer: cât de repede se poate întâmpla asta realmente?

Ștefan Creangă: „Realmente se poate întâmpla la mijlocul lunii februarie, din punctul meu de vedere. Dacă Parlamentul în prima ședință plenară din sesiunea ordinară, care ar putea să fie convocată cred eu cel mai posibil până la data de 12 februarie, atunci dacă președintele, Parlamentul va veni cu o candidatură pentru funcția de guvernator, este real, ca având această majoritate parlamentară, să fie votat un guvernator.”

Europa Liberă: Până atunci, deficitul se pare că se apropie de 1 miliard, așa cel puțin spunea ministrul finanțelor. Ce înseamnă un deficit de 1 miliard, la cheltuieli programate de 2 miliarde 200 de milioane?

Ștefan Creangă: „Urmează să fie aplicat bugetul pentru 2015. Dacă ne uităm pe analiza bugetului 2015, cheltuielile prognozate pentru luna ianuarie au fost de 2 miliarde 200 de milioane, cheltuielile efective au fost de 1 miliard 900 de milioane, dar veniturile de 1 miliard și 500 de milioane. Deficitul dintre cheltuielile prognozate și efective a fost de 300 de milioane pentru luna ianuarie.”

Europa Liberă: Și de unde se iau banii ăștia, gaura asta cum se acoperă?

Ștefan Creangă: „La momentul actual, dacă ne uităm pe modalitatea de acoperire, posibilitățile Ministerului Finanțelor sunt infime. Singurul instrument care poate fi aplicat la momentul de față sunt hârtiile de valoare mobiliare. La data de 26 ianuarie, din informația prezentată către Comisie, vedem că Ministerul Finanțelor avea vândute la licitație hârtii de valoare în sumă de 270 de milioane de lei, cu un procentaj destul de mare, rata dobânzii fiind de 24% sau 26% în funcție de maturitate. Asta înseamnă că Ministerul Finanțelor efectiv nu are acoperire pentru vreo 700 de milioane, pentru a face toate cheltuielile stabilite conform bugetului 2015. Rezultă că alte cheltuieli, în afară decât pensii și salarii, nu vor fi efectuate.”

Europa Liberă: Dar hârtiile astea de valoare în general sunt o resursă sigură, judecând după experiența cea mai recentă de cinci ani?

Ștefan Creangă: „Instrumentul hârtiilor de valoare a fost folosit pe parcursul tuturor anilor de către Ministerul Finanțelor. Însă aceasta este o soluție pe termen scurt. Noi ne uităm după maturitatea hârtiilor, avem hârtii de valoare pe termen de 91 de zile, de 182 de zile și, respectiv, de 364 de zile. De obicei cele mai multe hârtii se vând pe termen scurt, pentru că sunt avantajoase economic pentru agenții economici care procură aceste hârtii.”

Europa Liberă: Asta când statul își onorează obligațiunile.

Ștefan Creangă: „Exact. Dar, cu părere de rău, piața hârtiilor de valoare nu este foarte atractivă pentru agenții economici, deoarece credibilitatea statului a scăzut. Și aici băncile cam ezită să procure de la Ministerul Finanțelor, ci mai degrabă procură hârtii de valoare de la Banca Națională cu toate că sunt mai ieftine ca și dobândă.”

Europa Liberă: Ce bine că lumea nu-și amintește de vestitul „заём” și hârtiile de valoare care au rămas de sunducul bunicilor.

Ștefan Creangă: „Exact. Este important că cetățenii nu sunt la moment implicați în astfel de proceduri, doar persoanele juridice și băncile.”

Europa Liberă: Ziceați că pensiile și salariile se vor plăti, dar alte cheltuieli nu se vor face. Ce rămâne neacoperit?

Ștefan Creangă: „Eu nu aș putea să menționez la momentul actual exact care cheltuieli nu vor fi efectuate. Însă, dacă ne uităm pe cheltuielile totale de personal, pentru o lună întreagă bugetul consumă în jur de 900 de milioane, veniturile prognozate ar fi de 1 miliar 200-300 de milioane, iar deficitul e 1 miliard. În cazul dat cheltuielile vor începe a fi nefinanțate, articole de nefinanțare vor fi pe orice segment începând de la justiție, jurisprudență, învățământ, sănătate în orice segment vor fi stopate anumite cheltuieli.”

Europa Liberă: Adică achiziții publice?

Ștefan Creangă: „Da, nici nu se discută. Pe achizițiile publice moratoriul fost făcut încă din luna august 2015, pe anumite achiziții care nu aveau acoperire financiară integrală. Acum 2016 nici nu putem să vorbim despre achiziții publice cu părere de rău la momentul actual, doar din bugetele locale practic s-ar putea face achiziții.”

Europa Liberă: Devalorizarea leului în această situație, despre care unii spun că s-ar putea umbla la acest mecanism, credeți că se poate întâmpla iarăși ceva cu acest curs?

Ștefan Creangă: „Nu cred că Banca Națională va permite devalorizarea leului, pentru că este prea periculos pentru o economie atât de șubredă din Republica Moldova. Eu mai degrabă cred că se va veni cu modificarea legii la Banca Națională unde vor fi scoase din profitul băncii 50% sau poate 20% vom vedea care va fi soluția propusă de către Banca Națională și Ministerul Finanțelor. Și, dacă soluția propusă va fi acceptată de Parlament, profitul va fi vărsat către bugetul de stat ca fiind totuși o soluție pe termen scurt. Însă, modificarea legii și preluarea profitului de la Banca Națională cam ne va pune în dificultate în negocierile cu Fondul Monetar.”

Europa Liberă: Dacă ar fi venit în piața bancară a Republicii Moldova o bancă la care visau toți politicienii și toți guvernatorii, o bancă cu reputație occidentală foarte serioasă, această pernă de oxigen în teritoriul Republicii Moldova, în asemenea situație ar fi ajutat, ar fi schimbat situația?

Ștefan Creangă: „La momentul actual oricare bancă nu ar fi în Republica Moldova nu ar fi fost o pernă de salvare, deoarece noi nu discutăm de băncile comerciale, ele își fac doar segmentul lor. Ar fi foarte sustenabil sistemul bancar, dar tangență cu bugetul pentru a salva de criză respectivă nu ar fi fost.”

Europa Liberă: Dar o bancă de asemenea calibru ar putea da niște împrumuturi ieftine, pentru că i-am auzit pe demnitari vorbind la niște posturi de tv că acum guvernarea este nevoită să se împrumute pe interior la niște dobânzi foarte usturătoare. O bancă de asta salvatoare ar putea să dea credite ieftine guvernării?

Ștefan Creangă: „Banca comercială niciodată nu va da credite ieftine. Banca comercială joacă pe piață în dependență de cursul general pe piața internă.”

Europa Liberă: Adică dimpotrivă ne-ar jupui?

Ștefan Creangă: „Nu, nu cred. Nu se poate spune că ne va jupui, dar ea se va menține de cursul general pe piața internă și va juca reieșind din situația reală care există în Republica Moldova. Vedem la momentul actual că hârtiile de valoare sunt destul de scumpe cu toate că avem în Republica Moldova și bănci cu fondatori internaționali, avem francezi, italieni care de asemenea cumpără hârtii de valoare la dobânda destul de ridicată.”

Europa Liberă: Exact. Hârtiile de valoare sunt o mare prinsoare care s-ar putea se creeze probleme pe termen lung, nu?

Ștefan Creangă: „Da, exact. Aceste hârtii de valoare sunt foarte scumpe pentru buget și este un instrument pe termen scurt, dar trebuie de avut și acest instrument. Însă pe termen lung noi trebuie să avem Acordul de finanțare cu Fondul Internațional.”

Europa Liberă: Cât de reală este șansa de a ne împăca cu FMI?

Ștefan Creangă: „Eu cred că este una foarte reală, însă va dura cred că până în luna august.”

XS
SM
MD
LG