Linkuri accesibilitate

Mihai Gribincea: „Și cu ochiul liber se observă o implicare a Rusiei în evenimentele din Republica Moldova!”


Mihai Gribincea

Mihai Gribincea

Relațiile moldo-române văzute de ambasadorul R. Moldova la București.

Premierul Pavel Filip s-a întors marți de la București cu promisiunea că România va începe să transfere Chișinăului primii bani dintr-un împrumut salvator de 150 de milioane de euro dacă se convinge că noul guvern moldovean arată „prin fapte concrete, că este angajat la reforme”. La unele convorbiri ale premierului Filip cu autoritățile române a participat și ambasadorul moldovean la București, Mihai Gribincea, care a acordat un interviu Europei Libere.

Europa Liberă: E greu de gestionat dosarul relaţiilor moldo-române?

Mihai Gribincea: „Nu aş putea spune că e greu, dar ca să fie un mandat cu succes, cred că am nevoie de trei elemente: stabilitate politică acasă, o echipă bună şi deschiderea autorităţilor din ţara de reşedinţă faţă de Moldova şi faţă de mine personal. Pot spune că ultimele două condiţii în mod sigur le am. Cu stabilitatea de la Chişinău, la capitolul acesta, stăm mai prost.”

Europa Liberă: Mandatul dumneavoastră a început cu această vizită a premierului Pavel Filip la Bucureşti, interlocutorii săi au spus că România sprijină reformele ferme şi duse până la capăt pe un fundal de revenire a statului moldovenesc la stabilitatea politică şi economică. Dacă ar fi să faceţi bilanţul acestei vizite, cum aţi caracteriza-o?

Mihai Gribincea: „A fost o vizită de succes pentru că în primul rând părţile şi-au clarificat poziţiile. Dacă vorbim de autorităţile din ţara gazdă, au vrut să se convingă pe viu că noul guvern instalat la Chişinău este unul cu agendă pro-europeană, determinat să continue reformele care au fost începute, să îndeplinească Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Pe de altă parte, pentru domnul Filip cred că a fost foarte important să înţeleagă în ce condiţii şi care va fi asistenţa care va veni din partea României. Din punctul acesta de vedere, cred că a fost o vizită cu succes.”

Europa Liberă: Domnul Cioloş, premierul de la Bucureşti, a spus că prima tranşă de 60 de milioane de euro din creditul de 150 de milioane poate fi transferată după prima vizită a reprezentanţilor FMI la Chişinău. Să ne spuneţi ce angajamente trebuie să onoreze Chişinăul, ca să fie credibil pentru a obţine această asistenţă financiară?

Mihai Gribincea: „Aceste condiţii care ţin în primul rând de autorităţile de la Chişinău, ca să facă anumite reforme, să facă anumiţi paşi concreţi, ca să vă dau un exemplu, numirea guvernatorului Băncii Naţionale, reforma Procuraturii, pachetul de legi anticorupţie, sunt unele condiţii puse de guvernul de la Bucureşti, care nu cred că necesită foarte mult efort din partea noului guvern de la Chişinău, care pot fi făcute într-un termen scurt şi a îndeplini, dacă putem spune aşa, condiţiile interne. A doua condiţie este o vizită a Fondului Monetar Internaţional la Chişinău, care ar indica disponibilitatea FMI de a încheia un acord cu RM. De fapt după ce ar fi o foaie de parcurs a negocierilor privind noul acord.”

Europa Liberă: Domnul Cioloş, premierul României, a spus că până a ajunge parte din creditul pe care îl oferă România Republicii Moldova, executivul de la Bucureşti este disponibil, este gata să ofere ajutor cetăţenilor care sunt mai mult afectaţi de sărăcie. Cum s-ar face acest lucru?

Mihai Gribincea: „Domnul Cioloş nu a dezvoltat mai mult ce s-ar putea face concret, a spus că în timpul apropiat vom primi o listă cu anumite propuneri. Asemenea lucruri sunt posibile. De exemplu, poate fi ajutor în ce priveşte CET-urile de la Chişinău, care vor duce foarte curând lipsă de păcură, era cândva ideea de a acorda ajutor cu cărbuni populaţiei. Cred că pot fi găsite asemenea modalităţi de a ajuta populaţia şi populaţia să simtă acest ajutor. Dar deocamdată partea română nu a venit cu o listă a acestor elemente.”

Europa Liberă: Să nu se termine iarna până atunci.

Mihai Gribincea: „Nu cred că se va termina iarna, ni s-a promis într-un timp foarte-foarte scurt.”

Europa Liberă: Cât interes există din partea României pentru a se depăşi această criză politică care perpetuează, instabilitatea care există? Pentru că în piaţă mai sunt oamenii care protestează, au revendicări, guvernarea ar trebui să iniţieze un dialog cu cei nemulţumiţi. Există interes din partea României pentru a se instaura stabilitatea la Chişinău?

Mihai Gribincea: „Acest interes există nu doar din partea României, dar din partea întregii Uniuni Europene. Însăşi faptul că vinerea trecută a apărut în presă informaţia despre o posibilă vizită la Bucureşti a domnului prim-ministru Filip şi marţi deja s-a realizat vorbeşte despre cât de interesat este Bucureştiul într-o stabilitate a situaţiei în Republica Moldova. Asemenea vizite nu se realizează peste noapte. În plus, dacă vă uitaţi, lista interlocutorilor pe care i-a avut domnul Filip la Bucureşti, iarăşi, vorbeşte de interesul autorităţilor române despre ce se întâmplă în Republica Moldova, despre stabilitatea care trebuie să se instaureze în republica Moldova. O primire la asemenea nivel a domnului prim-ministru Filip de fapt nu înseamnă altceva decât o recunoaştere formală a noului guvern instituit în funcţie.”

Europa Liberă: Dar oare e suficient ca guvernul să se numească pro-european?

Mihai Gribincea: „Condiţionalităţile, care au fost făcute, sunt tocmai pentru a da posibilitate acestui guvern să demonstreze că este un guvern care nu numai mimează cursul pro-european, un guvern care nu numai se declară pro-european, dar face paşi concreţi în această direcţie.”

Europa Liberă: L-am auzit pe un fost şef al diplomaţiei române, şi anume pe domnul Diaconescu, spunând că guvernul României ar putea numi un ambasador special pe relaţia cu Republica Moldova. Ce ar însemna acest lucru?

Mihai Gribincea: „Pot să vă spun că aici se vehiculează multe opinii cum ar trebui gestionată, instituţionalizată relaţia cu Republica Moldova. Sunt diferite idei despre revenirea la oficiul care a existat cândva pe lângă guvern pentru relaţia cu Republica Moldova, unii vorbesc despre poate crearea unui minister. Sunt nişte opinii mai mult discutate în cercurile academice şi de experţi, deocamdată. Ce va fi mai departe nu ştiu.”

Europa Liberă: Gestionarea dosarului moldo-român include mai multe compartimente, domenii, de la gaze, electricitate, investiţii. Unde ar fi posibilităţi ca, într-un timp mai restrâns, să se vadă rezultate concrete?

Mihai Gribincea: „În Republica Moldova sunt foarte multe proiecte în curs de desfăşurare şi care ţin de domeniul cultural, şi de domeniul social, şi de domeniul energetic. Dacă m-aţi întreba ca prioritate, cred că indiferent de ce guvern este la Chişinău, ar trebui ca proiectele energetice să continue. Pentru că aceste proiecte trebuie văzute nu prin prisma politicului sau geopoliticului, că ne va mări independenţa faţă de o singură sursă, dar trebuie privite şi ca nişte proiecte de afaceri faţă de care unele companii, unii oameni de afaceri din România au un interes pur şi simplu de business. De aceea aceste proiecte, indiferent de chiar culoarea politică a guvernelor de la Chişinău, trebuie să continue. Mă gândesc chiar la acel proiect la gazoductului Ungheni-Chişinău.”

Europa Liberă: El a fost mai mult o încărcătură simbolică. Este adevărat: gazele româneşti au ajuns până la Ungheni, dar, până a ajunge la Chişinău, va mai dura timp.

Mihai Gribincea: „Va mai dura. În primul rând, vreau să spun că, în ciuda tuturor speculaţiilor din presă, lucrările se desfăşoară conform planului. Ştiţi că în decembrie studiul de fezabilitate a fost încheiat, până în luna aprilie, el trebuie să fie în discuţie publică, după care va fi un proiect tehnic elaborat. Şi dacă totul va decurge conform planului, ca până acum, ar trebui proiectul să fie implementat la termen.”

Europa Liberă: Pachetul energetic e mai promiţător?

Mihai Gribincea: „La fel şi cu pachetul energetic. Asemenea proiecte necesită timp, conectări la reţeaua electrică, construcţia de poduri. Sunt proiecte foarte mari care necesită bani, identificarea surselor. Problema este că instabilitatea de la Chişinău îi face pe oamenii de afaceri să nu-şi asume riscul de a se antrena în asemenea proiecte. De aceea e foarte important ca la Chişinău să avem o stabilitate, ca riscurile pentru asemenea proiecte să fie cât mai mici. În plus, cred că pot fi găsite şi surse externe nu doar din Republica Moldova şi România. Dar pentru aceasta este nevoie de stabilitate la Chişinău.”

Europa Liberă: Aţi avut o întrevedere cu ministrul Apărării din România, am văzut subiectele pe care le-aţi abordat. La Chişinău uneori se speculează, spunându-se că o strânsă colaborare între Armata Naţională a Republicii Moldova şi cea a României nu ar duce la bine şi chiar nu e văzută totdeauna cu ochi buni.

Mihai Gribincea: „O asemenea abordare o pot avea doar neprietenii Republicii Moldova, cei care ar vrea ca Republica Moldova să aibă o armată prost echipată, prost hrănită şi cu o capacitate probabil de luptă foarte joasă. Un patriot al ţării sale ar dori ca armata ţării să fie o armată puternică. Cu domnul ministru Motoc tocmai am discutat posibilitatea extinderii cooperării sau continuării proiectelor care sunt în curs de desfăşurare, inclusiv cooperarea Republicii Moldova pe dimensiunea NATO.

La Chişinău se aşteaptă deschiderea unui oficiu NATO, se vorbeşte de acest oficiu de mai mult de un an. Dacă se va vedea o stabilitate la Chişinău, cred că acest oficiu va fi inaugurat foarte repede. Evident că, pentru deschiderea oficiului, este nevoie de o susţinere în Parlament, pentru că oficiul va avea un statut de misiune diplomatică, mai bine spus colaboratorii oficiului, pentru că vor trebui să aibă anumite imunităţi şi oficiul să aibă o anumită imunitate. De aceea va trebui ca decizia despre deschiderea acestui oficiu să fie susţinută şi în Parlament.

În al doilea rând, după summit-ul din Ţara Galilor, Republica Moldova a devenit parte a Iniţiativei Consolidării Capacităţilor de Apărare NATO, împreună cu Georgia şi Iordania, şi acum există o foaie de parcurs pe care noi trebuie să o îndeplinim. În îndeplinirea acestei foi de parcurs, România ne poate acorda o asistenţă importantă, de consultanţă. Sunt subiecte pe care trebuie să le discutăm şi care nu trebuie ignorate, indiferent de situaţia de la Chişinău.”

Europa Liberă: V-am auzit pe dumneavoastră la un post de televiziune de peste Prut, aţi vorbit şi despre rolul pe care îl joacă actualmente Federaţia Rusă în ceea ce se întâmplă în regiune. Cât bine i-ar dori Federaţia Rusă actualmente Republicii Moldova?

Mihai Gribincea: „Chiar şi cu ochiul liber se observă o implicare a Rusiei în evenimentele din Republica Moldova. Faptul că protagoniştii principali ai protestelor nu ascund agenda lor, nu ascund relaţiile cu Moscova, faptul că purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin spune dimineaţa ce se va întâmpla peste zi la Chişinău şi manifestanţii creează structurile despre care vorbeşte, încă înainte de începerea acestor demonstraţii în stradă, de exemplu, crearea Comitetului Salvării Naţionale, vorbeşte domnul Peskov, dacă nu greşesc, vorbeşte dimineaţa, iar în timpul zilei protestatarii adoptă anume un asemenea document de creare a unei asemenea instituţii, cred că vorbeşte foarte mult. Doar cei care nu vor sau sunt rău intenţionaţi nu doresc să recunoască că la Chişinău Rusia are un rol în ceea ce se întâmplă.”

XS
SM
MD
LG