Linkuri accesibilitate

Ministerul Justiției și amenințarea la adresa magistraților care au pierdut procese cu CEDO


Sediul CEDO la Strasbourg

Sediul CEDO la Strasbourg

Vladislav Gribincea: „Pentru a intenta o acţiune în regres trebuie de demonstrat intenţia sau culpa gravă a judecătorului....”

Noul guvern aflat în dificultate financiară a pornit procese civile pentru a forța zeci de demnitari să achite statului prejudicii pentru procesele pe care Republica Moldova le-ar fi pierdut din vina lor la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Ministerul Justiției spune într-un comunicat de presă că este prima acțiune de acest fel, deși legea care permite încasarea prejudiciilor de la judecătorii și demnitarii ale căror decizii au fost Condamnate la CEDO a fost adoptată încă în perioada guvernării comuniste. Dar presa a descoperit că pe lista de 37 de demnitari vizați în acțiunea lansată astăzi, Ministerul Justiției a trecut și cel puțin o judecătoare decedată.

Vladimir Cebotari

Vladimir Cebotari

„A sunat ceasul ca fiecare persoană, atunci când greşeşte, să se gândească la greşelile sale şi să răspundă pentru ele, mai ales când este vizat cetăţeanul”, a spus pe un ton triumfalist Vladimir Cebotari, ministrul justiţiei, la un briefing convocat cu prilejul anunţării mega-ofensivei împotriva demnitarilor vizaţi în hotărârile CEDO.

„Aceste persoane vor fi acţionate astăzi în instanţă din numele statului Republica Moldova şi urmează să compenseze prejudiciile morale, materiale cauzate cetăţenilor noştri. Vom urmări inclusiv bunurile acestor persoane”, a adăugat ameninţător ministrul.

Răspunzând la întrebarea unei jurnaliste, ministrul a recunoscut totuşi, la finalul conferinţei sale, că de fapt „noutatea” nu este chiar o noutate absolută, iar diferenţa ar face-o gradul de „curaj” la care sunt sau nu capabile autorităţile: „Să zicem aşa: aceste acţiuni au putut fi întreprinse de către stat oricând. Dar nu s-au realizat probabil din cauza că a existat o frică. Probabil din cauza că s-a dorit să existe nişte prevederi mai clare în legislaţie. Pentru noi nu este nimic neclar. De aceea şi avem curajul să le înaintăm,” a spus ministrul Cebotari

Potrivit unui raport al Centrului de Resurse Juridice, timp de patru ani, între 2008 şi 2012 de exemplu, procurorul-general iniţiase în total zece procese de acest gen, numite „acţiuni în regres”, împotriva unor funcţionari, dar niciodată a judecătorilor sau procurorilor.

Vlad Gribincea

Vlad Gribincea

Privită din acest punct de vedere, actuala intenţie a Ministerului de Justiţie aduce doar noutatea că procesele vor viza şi aceste categorii. Cu ce efecte posibil de anticipat de pe acum? Directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, se arată sceptic că acestea vor putea fi semnificative: „Dacă oamenii au comis ceva extrem de grav, acţiuni de acest gen trebuie să existe. Dar gravitatea cauzei trebuie demonstrată printr-o cauză excepţional de complicată în instanţă. De aceea, astfel de cauze nu au fost până acum în privinţa judecătorilor sau procurorilor. În privinţa altor persoane, au existat. Standardele generale sunt că pentru greşeala judecătorilor plăteşte statul, iar judecătorul va răspunde doar în cazul în care a călcat extrem de strâmb.

Pentru a intenta, însă, o acţiune în regres trebuie de demonstrat intenţia sau culpa gravă a judecătorului. În caz de intenţie, trebuie să existe deci un dosar penal. Nu cunosc până acum să fi existat vreun caz de succes în acest sens. Iar în 2010, CSM a dezaprobat o cauză de acest gen împotriva unui judecător. Eu intuiesc că, chiar dacă aceste acţiuni vor fi depuse în instanţă, ele vor dura destul de mult, iar şansa de succes o apreciez ca destul de redusă, având în vedere sarcina de probaţiune destul de înaltă pe care trebuie să o demonstreze Ministerul de Justiție.”

Din informaţia făcută publică până acum, nu este clar dacă Ministerul Justiţiei porneşte deocamdată de la o listă generală a demnitarilor vizaţi în condamnările CEDO, sau i-a identificat şi trecut pe ea doar pe cei suspectaţi de rea-intenţie sau culpă gravă. O observaţie ce se poate formula totuşi e că aproape o treime din numele de pe listă sunt de magistraţi la CSJ. Nici Consiliul Superior al Magistraturii, nici Curtea Supremă de Justiţie nu au avut deocamdată vreo reacţie, iar la solicitarea noastră, conducătorii acestor instituţii au evitat comentariile.

În 2010, o încercare a Ministerului Justiţiei de a promova o lege care ar fi făcut posibilă cel puţin sancţionarea disciplinară a magistraţilor vizaţi în condamnările CEDO nu a avut sorţi de izbândă, legea fiind invalidată de Curtea Constituţională la scurt timp de la adoptarea ei în Parlament.

XS
SM
MD
LG