Linkuri accesibilitate

Ion Guzun: „O mare majoritate a judecătorilor nu susțin inițiative în direcția reformelor”


Interviul dimineții cu directorul de programe de la Centrul de Resurse Juridice.

Opiniiile judecătorilor despre reformele, făcute sau intenționate, și corupția din justiție, un concurs pentru funcția de șef peste judecători cu un singur participant – sunt doar două din subiectele foarte importante pe care ni le propunem astăzi în discuția cu unul

Ion Guzun

Ion Guzun

din observatorii consecvenți ai evoluțiilor din justiție, juristul Ion Guzun, director de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Dle Guzun, aș începe cu o întrebare referitoare la ceea ce urmează să se întâmple astăzi. Se încheie niște concursuri în sistemul judecătoresc, cele mai importante fiind cele pentru funcția de președinte și vice-președinte al Curții Supreme de Justiție. Câte un singur candidat pentru fiecare din aceste poziții, Mihai Poalelungi și, respectiv, Tatiana Răducanu. Cum pot fi tratate astfel de competiții cu un singur candidat? Ce semnal pentru partenerii externi care au finanțat reformele din justiție trimit astfel de concursuri? Neuitând desigur și de semnalul către corpul de magistrați?

Ion Guzun: „Eu nu cred că noi trebuie să facem o distincţie între partenerii externi şi ceilalţi în acest context. Deși candidații sunt foarte puternici și sunt sigur că sunt cei mai buni, pentru mine un concurs, totuşi, reiese din esența acestui cuvânt – a concura - cel puțin ar fi trebuit să fie un contracandidat, dar se pare că pentru aceste funcții au depus actele doar câte un candidat. Și acesta nu este singurul caz.

Dacă vă aduceți aminte, la Curtea de Apel Chișinău, la fel, într-o instanță unde sunt mai mult de 55 de judecători, a fost doar un singur candidat. Sunt mai multe exemple, pe de altă parte, în care instanțele mai mici, cu cinci sau până la nouă judecători, au fost câteodată chiar și doi sau trei candidați.”

Europa Liberă: De ce magistrații ar evita să participe la o competiție pentru cele mai importante funcții din sistemul judecătoresc?

Ion Guzun: „Dacă e să facem legătură între întrebarea Dvs. și sondajul care l-am lansat ieri „Percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind reforma în justiției și combaterea corupției”, mai mulți judecători sunt reticenți în ceea ce privește mecanismul de promovare sau de evaluare a performanțelor. A propos, chiar și judecători de la Curtea Supremă de Justiție sunt reticenți la acest capitol.”

Europa Liberă: Ați lansat într-adevăr ieri o cercetare sociologică numită „Percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind reforma justiției și combaterea corupției”. Au fost întrebați în jur de o mie de judecători, procurori, avocați, adică 30 la sută din totalul actorilor din sistem, au fost întrebați ce părere au despre reforme, despre corupție. Aș scoate în evidență, mai ales, o concluzie, care îmi aparține fireşte: magistrații nu sprijină, de fapt, propunerile de reformă pe care le-a emanat însuși sistemul judecătoresc. Așa este?

Ion Guzun: „Din răspunsurile care au fost date în special de judecători, într-adevăr, Dvs. aveți dreptate, dar trebuie de menționat la ce se referă. Judecătorii, de exemplu, susțin în mare măsură, cel puțin nu este o rezistență majoră, în ceea ce privește optimizarea hărții judecătorești.”

Europa Liberă: Optimizarea e o propunere a Ministerului Justiției, dar eu mă refeream la propunerile pe care le-a formulat Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc, adică sunt emanația sistemului.

Ion Guzun: „Într-adevăr, aveți dreptate. Marea majoritate a judecătorilor nu susțin mai multe inițiative care se referă, de exemplu, la achitarea taxei de stat după finisarea cauzei, nu la iniţiere, sunt reticenți sau cel puțin nu sunt de acord cu ceea ce privește componența Curții Supreme de Justiție în măsura în care jumătate din componența acestei instituții să fie judecători, iar alții să fie din societatea civilă. A propos, chiar și din propunerea ce se referă la o instanță specializată pe anticorupție, judecători în foarte mică măsură sunt în favoarea creări unui astfel de sistem de instituții.”

Europa Liberă: În schimb, susțin optimizarea hărții judecătoreşti, ceea ce ar însemna închiderea judecătoriilor mici și fortificarea celor mari - ciudat, nu?

Ion Guzun: „Eu vă asigur că judecătorii înțeleg procesul de optimizare și partea pozitivă sau consecințele pe care ar putea să le aibă. O cotă de mai mult de 40% din judecători care au răspuns la această întrebare și sunt reticenți la această reformă sunt judecătorii. Dacă e să luăm starea de facto, acum sunt foarte mulți judecători care, deși locuiesc în Chișinău, fac naveta la Hâncești, Ialoveni, Strășeni, Călărași și alte judecătorii, sunt chiar judecători care trăiesc în Chișinău, dar activează în judecătoria Ocnița sau Bălți. Deci, optimizarea hărții judecătorești pentru unii judecători chiar ar fi una favorabilă, posibil ar avea mai puțin de parcurs până la locul instanței. Judecătorii ar fi dorit ca, având o instanță mai mare, să aibă loc o specializare mai bună și prin asta să îmbunătățească modul de administrare a instanței judecătorești și alte aspecte pozitive.”

Europa Liberă: Curios lucru că tocmai propunerile de reformă care sunt susținute de corpul de magistrați stau pe tușă, iar cele nesusținute au, așa, un parcurs mai accelerat. De ce insistă chiar președintele Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi care, iată, acum e în concursul ăsta pentru un nou mandat, de ce insistă pe aceste propuneri? L-am văzut cu toții că mai întâi el le-a avansat, după care au intervenit şi alte instituții, în timp ce, iată, se constată că judecătorii nu sunt de acord cu el?

Ion Guzun: „Tocmai de asta și în chestionarele pe care le-am elaborat pentru judecători în mod special pentru a vedea reacția lor la aceste propuneri am văzut că judecătorii nu agreează aceste propuneri. Și, eu cred că Ministerul Justiției care promovează aceste reforme, dar și Centru pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc ar putea să revadă aceste inițiative și evident că depinde de ei dacă renunță sau nu la aceste inițiative.”

Europa Liberă: Uitându-vă la această cercetare și la părerea judecătorilor, la ce concluzii ați ajuns: ce propuneri de reformă ar avea sorți de izbândă, fiiind sprijinite, și care ar trebui trecute pe linie moartă?

Ion Guzun: „Cu siguranță propunerile ce se referă la achitarea taxei de stat după finisarea cauzei nu este susținută de judecător, la fel instituirea termenilor fixe de șase luni în instanțele de fond și apel pentru examinarea cauzelor civile și penale tot nu este susținută, componența Curții Supreme de Justiție nu, medierea obligatorie și altele care au fost propuse nu sunt susținute de către judecători. Și printre cele care sunt susținute sunt doar câteva. Judecătorii susțin optimizarea hărții judecătorești, judecătorii vor să fie îmbunătățit mecanismul de selecție și promovare a judecătorilor, cu siguranță vor să modifice mecanismul de numire inițială a judecătorilor.

A propos, o mare parte din reforme la care s-au referit judecătorii, procurorii la fel susțin ca să aibă loc o reformă și la ei în acest sens. Interesant este dacă mergem mai departe pe componenta de corupție: în jur de 72% dintre judecători consideră că activitatea CSM este transparentă, dar mai mulți dintre judecători consideră că CSM trebuie să-și motiveze hotărârile pentru a fi clare.”

Europa Liberă: Eu aș remarca o altă cifră: 19% din magistrați au spus în acest sondaj că nu există corupție în justiție. Ce credeți Dvs. despre acest procent?

Ion Guzun: „Vreau să menționez faptul că este vorba despre o percepție. Dacă în acest caz concret 19% din judecători nu au avut contact cu asemenea cazuri, în acest caz este vorba despre o percepție. Dar este interesant că aceiași judecători indică că este corupție în alte instituții cum ar Procuratura, Poliția sau în avocatură. Se pare că judecătorii aici nu prea au fost sinceri, la fel ca și procurorii, care consideră că nu la ei este corupție, dar este în altă parte.”

Europa Liberă: V-a șocat poate ceva în acest studiu, adică lucruri care erați sigur că stau altfel, dar iată în percepția actorilor din justiție e cu totul altfel?

Ion Guzun: „Exact. Am fost surprins de faptul că judecătorii Curții Supreme de Justiție consideră că mecanismul de promovare a judecătorilor nu are ca și consecință numirea și promovarea celor mai buni candidați, luând în considerare că în ultimi ani practic jumătate din judecătorii de la Curtea Supremă de justiție au fost numiți și promovați. Eram sigur că avocații și procurorii ar fi trebuit să aibă o atitudine mai pozitivă în ceea ce privește majorarea salariilor pentru judecători, ca o siguranță pentru independența și activitatea judecătorilor, dar acest procent este unul mai mic.”

Europa Liberă: În schimb magistrații vor salarii mai mari.

Ion Guzun: „Eu cred că asta este și corect. Dar m-a mirat faptul că atât judecătorii, procurorii, cât și avocații au indicat că cea mai mare corupție în sistemul organelor Procuraturii este la Procuratura Anticorupție. Și asta nu vine de la cetățenii simpli care nu cunosc procedurile, nu cunosc ce competență anume are Procurata Anticorupție, dar anume de la specialiștii care sunt în contact cu aceste instituții și cunosc atribuțiile fiecărui actor din acest segment. Și ne-a mirat faptul că, deși corupția la nivel înalt în ultimii ani a crescut, în marea majoritate foarte mult sau în genere a crescut, colaborând cu alte date, de exemplu calitatea actului de justiție, vedem niște lucruri care noi nu putem să le explicăm.

Calitatea actului de justiție s-a îmbunătățit în anul 2015 în comparație cu anul 2011 în opinia a 82% de judecători, 46% de procurori și 37% din avocați. Pe când la întrebarea ce se referă la nivelul corupției vedem o discrepanță foarte mare între opțiunile acestor actori principali.”

Europa Liberă: Care este valoarea practică a acestei cercetări?

Ion Guzun: „În primul rând, aceasta este prima asemenea cercetare în acest domeniu. Am vrut să vedem la moment cum are loc și care este impactul asupra actorilor principali din sistemul de justiție în ceea ce privește strategia de reformă a sectorului justiției. Ne va fi util să vedem și să măsurăm care vor fi în continuare acțiunile Ministerului Justiție și a altor actori în acest domeniul cu inițiativele care au venit din partea judecătorilor și să vedem cum se va lua în considerare percepția actorilor principali în sectorul justiției în ceea ce privește corupția în alte domenii. Dar cu siguranță vrem foarte mult ca atât Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor cât și Uniunea Avocaților să revadă mecanismul de numire inițială, de promovare a judecătorilor, procurorilor, inclusiv a avocaților.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG