Linkuri accesibilitate

Alte teme ale ediției: prognozele experţilor pentru economia regiunii transnistrene în 2016 și prioritățile președinției germane a OSCE.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Iată câteva din temele ediției de astăzi:

Devalorizarea rublei ruse şi cum îi afectează aceasta pe muncitorii migranți din Republica Moldova? Care sunt prognozele experţilor pentru economia regiunii transnistrene în anul 2016? Şi… preşedinţia germană a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și reglementarea conflictului transnistrean.

Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Liderul de la Tiraspol Evgheni Șevciuk a dispus crearea unei celule-anticriză în legătură cu situația instabilă din economia regiunii. Grupul din care ar urma să facă parte reprezentanţi ai administrației, mediului academic şi de afaceri se va ocupa de analiza riscurilor și va elabora propuneri pentru depășirea situațiilor de criză din domeniile economic și social. Șevciuk a cerut să se ia măsuri active și pentru susținerea și dezvoltarea businessului mic și mijlociu.

Sovietul suprem din Tiraspol a aprobat în prima lectură modificările la bugetul pentru anul 2015. Responsabila de finanțele regiunii Irina Molokanova a spus că veniturile bugetare au crescut inclusiv datorită ajutoarelor umanitare. De la începutul anului curent, bunăoară, din Federaţia Rusă au fost transferate peste 1,7 milioane de ruble în calitate de ajutor umanitar şi care a fost deja distribuit beneficiarilor, a spus Molokanova, fără alte precizări. În urma amendamentelor, veniturile bugetului consolidat pentru 2015 ar urma să fie de peste 2,5 miliarde de ruble transnistrene, iar cheltuielile vor depăși 4,8 miliarde. Limita deficitului a fost stabilită la aproape 2 miliarde de ruble sau 40,1%.

Banca centrală de la Tiraspol a anunțat că intenționează să mențină în următorii trei ani cursul rublei transnistrene la nivelul actual de 11,0 – 11,3 ruble pentru un dolar american. Acest curs este menţinut artificial în ultimii ani de administraţie şi ar reprezenta, potrivit vicepreședintelui băncii Olga Radulova, „o ancoră a stabilității sociale și economice” a regiunii transnistrene. Totodată, mai mulţi producători din stânga Nistrului se plâng că un asemenea curs, în timp ce monedele naţionale din Moldova, Ucraina şi Rusia s-au devalorizat, nu favorizează exporturile transnistrene.

Pe 21 ianuarie, Tiraspolul a marcat 315 ani de la crearea trupelor de geniu în Rusia. Unitățile de geniu în armata rusă au fost create printr-un ucaz al țarului Petru I în anul 1701. Cu această ocazie, un comunicat al ministerului apărării al autoproclamatei republici transnistrene a anunțat că în 2015 grupul de geniu din cadrul forțelor armate ale regiunii au reacționat la 55 de apeluri urgente și au dezactivat 290 de obiecte explozive. Aniversarea a 315-a de la crearea trupelor de geniu în Rusia a fost marcată și în Republica Belarus.

KGB-ul de la Tiraspol le-a „recomandat insistent” locuitorilor regiunii transnistrene să evite călătoriile la Chișinău și să nu participe la acțiunile de protest antiguvernamentale din capitala Republicii Moldova. Într-un comunicat emis pe 20 ianuarie, KGB-ul le cere să locuitorilor regiunii să se abțină de la călătoriile în Moldova pentru a preveni eventuale provocări, iar dacă totuși nu le pot evita – să fie vigilenţi.

La Chişinău au avut loc ciocniri între protestatarii antiguvernamentali și poliția care păzea clădirea Parlamentului, unde miercuri a fost votat un nou guvern. Demonstranții Partidului Socialiștilor, Partidului Nostru și ai Platformei civice DA, care cer alegeri anticipate, au rupt cordonul de polițiști și au reușit să deschidă cu forța intrarea din spate, de serviciu. Poliția a reluat controlul asupra clădirii, evacuând protestatarii, însă în urma altercațiilor 27 de poliţişti și 4 manifestanți au fost răniți, a anunţat noul ministru moldovean de interne Alexandru Jizdan.

În primul interviu amplu dat după ce a fost numit premier, Pavel Filip a spus că guvernul său are nevoie de timp pentru a asigura stabilitatea financiară a Republicii Moldova, iar despre alegeri anticipate pot discuta partidele după aceea. Noul premier a mai spus că sunt soluții „pentru ca salariile și pensiile să fie plătite la timp”, dar nu a intrat în detalii.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat cu membrii Consiliului de Securitate despre, citez: „agravarea situației politice din Republica Moldova”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, citat de agenția Tass. Kremlinul a calificat drept „inacceptabil” refuzul Moldovei de a permite intrarea pe teritoriul ei a unor jurnaliști ruși care voiau să relateze despre protestele de la Chișinău. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dimitri Peskov, a spus vineri la Moscova că „orice limitare a libertății de expresie, a activității presei (…) este inacceptabilă”. Joi autoritățile moldovene au trimis îndărăt de pe aeroportul Chișinău cel puțin cinci ziariști din Rusia, spunând că ei nu și-ar fi putut justifica scopul sosirii în Moldova, iar unul avea deja interdicție de intrare în Moldova, pe cinci ani.

Parlamentul European a salutat învestirea unui nou guvern în Republica Moldova și i-a cerut să rezolve grabnic problemele cu care se confruntă țara. Îndemnul este cuprins într-o rezoluție adoptată de legislativul UE, joi, marcând prima aniversare a ratificării Acordurilor de Asociere de către Georgia, Moldova și Ucraina. În document se cere Rusiei să nu se mai amestece în conflictele interne din aceste țări și să nu le mai blocheze aspirațiile de integrare europeană. Se menționează de asemenea că în primul an de asociere la UE, Moldova și-a mărit cu 62% exporturile pe piața comunitară.

***

Europa Liberă: Rubla rusă își continuă căderea, atingând noi recorduri istorice. Dolarul a ajuns, săptămâna trecută, la bursa de la Moscova, la un maxim de 86 de ruble, iar moneda euro depășise 94 de ruble. Deprecierea monedei ruse s-a accelerat la mijlocul lui ianuarie, după căderea bruscă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a spus că rata de schimb e „volatilă”, dar ceea ce se întâmplă cu rubla este departe de o prăbușire. Moneda rusă a început să piardă din valoare după introducerea sancțiunilor occidentale pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014 și implicarea Rusiei în conflictul din estul Ucrainei. Devalorizarea rublei afectează nu numai economia Rusiei, dar și a țărilor din regiune, inclusiv Republica Moldova. Zilele trecute, în regiunea transnistreană, un mare producător de conserve din raionul Camenca a anunţat că din cauza devalorizării rublei, partenerii săi din Rusia au refuzat să-și onoreze contractele. Acum, fabrica de la Camenca ar fi de acord, în cuvintele şefului administraţiei raionale Serghei Sochirca, să-și vândă producția chiar și sub prețul de cost. Dar cel mai mult par să fie afectați muncitorii migranți din Rusia, care trimit bani acasă ca să-și întrețină familiile. Europa Liberă a încercat să afle ce cred locuitorii Tiraspolului despre deprecierea rublei ruse și dacă aceasta ar putea afecta sprijinul Rusiei acordat regiunii transnistrene.

Я думаю, что ничего не изменится. Ну, потому что Россия за Приднестровье держится. То есть, есть какие-то, по-видимому, долговременные планы, какие-то цели, интересы. Мы русскоязычное население, мы часть русского народа, как бы одно целое. Поэтому – за нас будут держаться, а мы за Россию. И… ну что? Ну, может быть там немного денег в какой-то период нам и не перечислят, но это касается пенсионеров в основном. А мы что – мы с работой, у нас… То есть, я считаю, что ничего не изменится.

Мне кажется, все-таки Россия это переживет. Потому что, сколько было трудностей, преград они все проходили и умело наш Владимир Владимирович справлялся с этими задачами. Мне кажется – ну отразится, может, немного отразится, но все-таки нам помогут и все будет хорошо. Надо надеяться на лучшее. Думаю, все будет хорошо. Владимир Владимирович знает, что он делает.

Ну, отразится, наверное, как-то. Заработная плата, которую получают там люди. Им уже не очень выгодно там работать и приходится уже здесь устраиваться нар работу, чтоб как-то ужиться здесь, чтоб хватило на проживание или еще что-то. Стоит уже здесь найти работу, чем идти там и работать по три месяца там и три месяца дома. Невыгодно уже. Приходится уже, как-никак близко к дому или еще что-то.

Мне кажется, что это никак не отразится на российском бюджете. По-моему, Россия сейчас, наоборот, только встает на ноги и с каждым годом будет уровень экономики повышаться. Если бы, конечно, был кризис, то это повлияло бы на приднестровскую молдавскую республику, так как мы зависим от ее гуманитарной помощи и практически на ней живем. Но я не думаю, что все будет так плохо, что экономика будет настолько падать, что прямо кризис наступит в России. Не думаю. Во-первых, в этой стране правит такой хороший президент, как Путин, это все знают, он очень мудрый человек и не думаю, что он даст стране пасть до уровня… я не знаю… девяностых годов… Мне кажется, он поддержит экономику и все будет хорошо. Стабильность, хотя бы, будет у них.

Мне кажется, конечно, все равно все отразится. Тут давно уже предсказывалось, обязательно это все скажется на людях. Обязательно. Мне кажется, что все дело в жадности. Жадности людей, которые очень хотят иметь больше и, к сожалению, страдают обычно те, кто старается, может быть, как-то жить честно. Людям нужно быть очень спокойными, не нужно паниковать, кидаться во всякие безрассудные дела…

„Я не в курсе этого всего, но я знаю точно, что Россия никогда нас не бросит. Я в этом уверена, что Россия к нам относится с пониманием и старается чем может нам помочь. А про курса рубля я чего-то … Я не пользуюсь российским рублем, пенсию получаю в наших, поэтому мне сложно сказать. Но то, что Россия наш ангел-хранитель – я думаю, что это да.

Принципиально оно все должно отразиться, если это будет действительно серьезный кризис. От этого никто никуда не убежит, и будут все вместе или выпутываться или как-то спасать ситуацию. Конечно можно, если предпринять заранее какие-то радикальные меры. С тем же бюджетом как-то уладить, более рачительно его расходовать, тратить, еще как-то. В основном, надо сокращать государственный аппарат. Это самое главное. Это и там, и здесь. Я думаю, что Россия в любом случае нас не оставит. Вот сколько уже объектов построено, заканчивают строительство. Ну, это лично мое мнение, не знаю, как оно там на самом деле, действительно будет. Но я думаю, что на эту помощь мы все-таки можем как-то рассчитывать.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Jumătate din remiterile care ajung în Republica Moldova provin din Rusia, bani pe care muncitorii moldovenii îi trimit de cele mai dese ori în dolari. Cum se descurcă și ce efecte are devalorizarea rublei rusești asupra economiei moldovenești? A încercat să afle Tamara Grejdeanu:

Originar din satul Sângereii-Noi, Alexandru Chironda merge cu regularitate la muncă în Federația Rusă, începând cu anul 2000. Lucrează în construcții și dacă până nu demult trimitea cea mai mare parte din salariu familiei, acum nu-i reușește, spune el. Și asta pentru că plătește pentru un dolar de două ori mai multe ruble. În ultimul an, zice el, o parte din moldovenii care lucrează în Rusia au sperat că rubla își va reveni, alții s-au conformat situației, mulți însă au revenit acasă sau sunt pe cale să o facă:

„Când primești un salariu mizerabil și când îl trimiți acasă și la noi cu toate cursurile astea, la dolar și euro, e cam puțin. E greu și cred că și mai greu o să fie. Dacă mergem înainte cu așa salariu, cred că nu mai are sens să stăm aici. Plătești apartamentul 18 mii, trebuie să mai mănânci, trebuie să pui pe telefon ca să suni acasă, și tot așa, când te uiți, din 40 de mii, 20 s-au dus, îți mai lași ție cinci, și când te uiți, ai trimis numai copeici.”

În această situație, s-au salvat, zice Alexandru Chironda, doar cei care au reușit să renegocieze plățile și să obțină un adaos la leafă. În construcții însă, spune el, muncitori vin din toate fostele Republici Sovietice și pentru că angajatorii nu duc lipsă de muncitori, nu se grăbesc să revadă salariile.

Referindu-se la noile condiții salariale pentru moldovenii din Rusia, mai mulți economiști notau că aceștia fie vor accepta să lucreze cu salarii mai mici, fie își vor pierde locul de muncă.

Alexandru Fală

Alexandru Fală

Expertul economic Alexandru Fală spune că deprecierea rublei rusești influențează direct volumul remiterilor care ajung în Republica Moldova și imediat oferta de valută de pe piață:

„La moment, undeva în jur de jumătate din remiteri vin din Federația Rusă și noi nu avem cum să nu fim influențați. Remiterile din Federația Rusă vin fie în ruble, fie în valută străină, și aici sunt două momente. Dacă ele vin în valută străină, evident că cetățenii moldoveni din Federația Rusă pot procura mai puțină valută, respectiv și în Republica Moldova vine mai puțină valută. Sau al doilea moment, dacă sunt transmise ruble din Federația Rusă, sunt remiteri în ruble, atunci la momentul repatrierii rublelor, poate fi procurată mai puțină valută din Federația Rusă.”

Incertitudinea de piața valutară rusă îi pune la încercare și pe unii exportatori moldoveni. Unul dintre ei, Victor Scutaru este printre întreprinzătorii cărora li s-a ridicat interdicția de a exporta mere în Rusia. El zice că partenerii de acolo, cer să plătească facturile în ruble, lucru ce nu convine însă producătorilor:

„Putem să trimitem mere încolo, doar că clienții nu vor că le iese mai scump. Acum s-a oprit exportul din cauza asta, că ei nu știu, se tem să ia producția. Ei o dau la realizare în ruble și până aceea întorc banii înapoi la firmă, ei de acum nu mai pot lua dolarii care vin. Acest lucru, mai mult noi îl suportăm, agricultorii care facem export. Acum ei vor ca noi să mergem la rublă, să se răsplătească cu noi în ruble, dar nouă nu ne merge cu rubla.”

Întrucât mulți dintre exportatori s-au reorientat spre piețele europene, pe segmentul de exporturi, spune expertul Alexandru Fală, economia moldovenească nu va suporta mari pierderi. La fel, opinează acesta, pentru că muncitorii moldoveni trimit mai puțini bani acasă, s-a redus ponderea remiterilor în economia Moldovei și implicit influența pe care o au acestea asupra sectorului.

***

Europa Liberă: Despre perspectivele economice ale regiunii transnistrene în 2016, un an electoral, colega mea Lina Grâu a stat de vorbă cu analistul economic de la Tiraspol Serghei Melnicenko:

Europa Liberă: Faptul că anul 2016 este, din nou, unul preelectoral și vor urma alegeri ale liderului regiunii, va avea vreun impact asupra atmosferei economice și climatului de afaceri din regiune?

Serghei Melnicenco: „Da, bineînțeles, regiunea nu este una mare, sunt în jur de 500 de mii de locuitori – este comparabilă cu Chișinăul, practic. Iată de ce coliziunile politice interne, evenimentele locale își pun amprenta negativă asupra economiei. Presupun că în anul preelectoral 2016, în mod firesc, se vor adopta diverse măsuri populiste care vor trebui să joace în favoarea unuia sau altuia dintre candidați. Dar faptul că influențe vor exista este indiscutabil.”

Europa Liberă: Aveți careva prognoze optimiste pentru 2016?

Serghei Melnicenco: „Știți, optimismul nu trebuie să-l piardă nimeni – nici oamenii de afaceri, nici pensionarii, nici angajații bugetari. Să spunem așa – starea economie transnistrene și a sferei sociale, uneori face surprize, inclusiv din cauza faptului că procesele nu sunt transparente, nu sunt clare. Pot apărea fluctuații foarte mari. De exemplu, cine ar fi presupus că în condițiile în care din martie se tot spunea că bani nu sunt în buget, în luna noiembrie vor apărea 400 milioane de ruble prevăzute în proiectul de buget și vor fi acoperite restanțele?

Deci, nu este exclus că în cazul în care situația se va înrăutăți Rusia nu va putea să ignore problema și să nu recunoască că este legată de obligații față de Transnistria și că trebuie să-i acorde ajutor. Mai ales că există premise pentru ca situația să se înrăutățească. De exemplu, după instituirea controlului de la 1 ianuarie la posturile la frontiera moldo-ucraineană – primul este postul de la Cuciurgan, după care numărul acestora se va extinde. Vor apărea din nou și probleme cu livrările de importuri, în principal de fier vechi, prin stația Slobodka, pentru două stații de cale ferată din raionul Râbnița.

Aceste noutăți economice permanente cu conotații negative vor influența situația. Și oricât am vrea, dar aspecte optimiste sunt din ce în ce mai puține. Și nu cred că anul 2016 va îmbunătăți radical situația anului 2015.

Dacă privești în mare, noi suntem oricum în strânsă dependență de niște procese globale geopolitice. Dacă în acolo lucrurile vor începe să se stabilizeze, pe piețele globale mari, atunci desigur că vor exista perspective ca valul de schimbări pozitive să ajungă și la regiunea transnistreană. Dar dacă acest lucru nu se va întâmpla, dacă se va stagna în continuare, atunci… înțelegeți și Dumneavoastră…”

Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

***

Europa Liberă: „Anul 2016 Rusia îl va trece târându-se pe brânci. Viața se va înrăutăți, dar nu principial. În 2017 banii din fondul de rezervă al țării se vor termina. Nu vor mai fi resurse pentru acoperirea găurilor. Economia va începe să cadă brusc.” Așa își începe postarea de pe Facebook expertul financiar de la Moscova Vladimir Frolov. El sugerează oamenilor de afaceri din Rusia „să-și reducă drastic din cheltuieli, să nu-și extindă businessul dacă acest lucru necesită investiții mari și în nici un caz să nu se împrumute. Afacerile trebuie să fie orientate către segmentul de jos al păturii de mijloc al populației”. „Sectorul apărării și militarii trăiesc acum în lux, - mai spune Frolov. - Nu se va schimba nimic principial în 2016. Însă în 2017 cred că și ei vor trebui să-și mai strângă centurile. Pentru toată lumea este recomandabil să pună bani de-o parte și să-și creeze o pernă de siguranță pentru perioada când economia va cădea și va avea o aterizare dură. Bineînțeles, rezervele să fie în dolari. Și, cel mai bine, în cutia de la hârtia de xerox. E bine dacă există o afacere în străinătate. Aceasta va constitui o anumită garanție a veniturilor pentru perioada de criză. Sau măcar niște mijloace financiare depozitate mai departe de Patria mult-iubită. Poate, - spune în continuare Vladimir Frolov, - mai în conformitate cu dorințele fierbinți ale cinovnicilor noștri, petrolul se va scumpi și viața va deveni mai ușoară. Nu sunt expert în acest domeniu – dacă se va scumpi, vom trece târâș mai ușor pe acest câmp minat de criză. Dar nu aș miza prea mult pe acest factor. Sfatul meu pentru oameni este să ducă un mod sănătos de viață. Pentru aceste vremuri grele va fi nevoie de o sănătate de fier”.

Aceasta este prognoza pe care a dat-o pe pagina sa de Facebook matematicianul, expertul financiar și, în trecutul recent, bancherul Vladimir Frolov. După vânzarea către Alfa-Bank a băncii „Severnaia Kazna”, Vladimir Frolov s-a ocupat de proiectul bancar „InBank”, apoi a fost membru al consiliului de directori ai „Bank24.ru”. Acum se ocupă de lansarea unui sistem de plată în baza tehnologiei Blockchain. Dmitri Volcek, redactor la Radio Svoboda, a discutat cu Vladimir Frolov despre viziunea acestuia asupra perspectivelor situației economice în Rusia – un interviu în traducerea Linei Grâu:

Vladimir Frolov

Vladimir Frolov

Vladimir Frolov: „Sunt economist de profesie și ține de meseria mea să fac prognoze pentru situația economică. De exemplu, prognoza cu privire la prăbușirea economiei ruse din 1998 am făcut-o în martie în acel an. Mai mult, am dat atunci un interviu la televiziune și am numit și data când rubla se va prăbuși. În martie sau aprilie 1998 am spus că rubla se va prăbuși pe 24 august. Aceasta s-a prăbușit pe 17 august; am greșit cu exact o săptămână.

Multă lume mă întreba atunci cum de am știut când se va întâmpla. Atunci funcționa sistemul piramidal al obligațiunilor de stat pe termen scurt; acest sistem e unul artificial, controlat de decidenți și pentru că împrumuturile erau în ruble, sistemul putea fi prăbușit în orice moment în care ar fi vrut puterea. Și pentru că toți oamenii importanți pleacă în concedii, iar între 15 și 30 august revin acasă, era previzibil că își vor lua vreo săptămână ca să reintre în ritm, după care piramida va fi lăsată să se prăbușească. Dar aceasta a fost prăbușită puțin mai devreme, fără să le dea timp de răgaz. Am greșit cu doar o săptămână.”

Europa Liberă: Care este prognoza Dvs. pentru anul 2016? Cu ce valoare a rublei îl vom încheia?

Vladimir Frolov: „Nu știu cu ce valoare a rublei îl vom încheia, pentru că acest lucru depinde în primul rând de petrol; rubla este strâns legată de prețul petrolului. Și nu sunt specialist în petrol. Dacă petrolul va continua să scadă, este evident că rubla va începe din nou să slăbească. Eu vorbesc despre altceva, despre faptul că bugetul pentru 2017 deja nu va mai putea fi acoperit”.

Acum, încă se mai pot face rectificări la buget – cel puțin pentru a plăti pensiile, indemnizațiile și așa mai departe. Pentru că mai sunt bani cel puțin pentru necesitățile sociale primordiale. Însă în 2017 pentru asta nu vor mai fi bani.

Da, acum mai sunt ceva bani, din fondurile de rezervă. Dar, după toate calculele, la nivelul prețurilor la petrol care există acum, acestea vor fi epuizate către începutul anului 2017 și în această situație nu vor mai fi resurse pentru a acoperi găurile. Evident că atunci când se vor termina banii stocați în anii precedenți, vor fi dificultăți foarte mari la punerea cap la cap a bugetului. Este vorba despre aritmetică. Nici măcar de „prognoză” – de genul „am avut o viziune, m-am gândit că s-ar putea întâmpla, am avut impresia”. Nu, sunt lucruri triviale, un calcul, un simplu calcul primitiv.”

Europa Liberă: Ce să facă omul de rând? Ce să facă pensionarul care ascultă acum discuția noastră? Cum să se salveze?

Vladimir Frolov: „Ce să facă omul de rând? Să respire adânc. Buzunarul lui va fi tot mai mic și mai mic – bani poate că vor fi mai mulți, dar aceștia se vor deprecia. În această situație puterea de cumpărare bineînțeles că va scădea și viața va fi grea. Dar în postarea mea de pe

Facebook accentul este pus nu pe omul de rând, ci pe businessul mic și mijlociu. În această perioadă de criză este contraindicat să extinzi afacerea pe bani împrumutați. Adică, dacă știi să obții profit chiar și în aceste vremuri – foarte bine, ai undă verde să continui. Dacă nu reușești, atunci în niciun caz nu trebuie să te împrumuți, pentru că rentabilitatea afacerilor va scădea și nu vei avea cu ce întoarce creditele, și nici dobânda.”

Europa Liberă: Încă un sfat pe care l-ați formulat spune că banii nu trebuie păstrați în ruble. Trebuie convertit totul urgent în dolari?

Vladimir Frolov: „În dolari sau în aur. Deși, în Rusia nu este foarte rentabil să transformi banii în aur; sunt multe complicații. Prima ar fi taxa pe valoare adăugată. Dacă ai cumpărat aurul la un preț, iar apoi vrei să-l vinzi la bancă, trebuie să achiți 18% din valoare. În plus, în Rusia există impozit pentru reevaluarea metalelor prețioase. Adică, dacă ați cumpărat aurul ieftin, iar acesta ulterior s-a scumpit și ați decis să-l vindeți, atunci veți plăti un impozit. Din acest motiv aurul nu este rentabil în Rusia. În alte țări – da, dar nu și în Rusia. Și de-aia ar fi absurd să sfătuiești oamenii să convertească banii în aur în Rusia.”

Europa Liberă: Așadar, dolarul rămâne singura protecție?

Vladimir Frolov: „Dolarul rămâne dolar, atâta timp cât nu are un concurent eficient. Moneda euro nu este un concurent pentru dolar. Economia Statelor Unite ale Americii este totuși una mai puternică decât cea a Europei; iată de ce, bineînțeles, dolarul este de preferat monedei euro.”

Europa Liberă: Care au fost, de fapt, cauzele actualelor eșecuri din economie? Să fie doar prețul la petrol?

Vladimir Frolov: „Dacă problemele din economie ar fi fost abordate la timp și corect, atunci Rusiei i-ar fi fost absolut indiferente prețurile la petrol. Dacă ar fi existat o politică economică corectă, la noi s-ar fi dezvoltat un business mic și mijlociu foarte puternic și s-ar fi dezvoltat și direcțiile inovaționale.

Acum, situația este următoarea: copiii prietenilor mei au terminat școli matematice, cele mai prestigioase universități de la Moscova, au câștigat la o mulțime de concursuri și olimpiade, și pleacă direct peste hotare. În Occident ei sunt așteptați cu brațele deschise și sunt mai bine plătiți. Și cauza nu este atât în faptul că în Rusia ei sunt plătiți mai puțin, cât în faptul că dacă la noi s-ar dezvolta o afacere de inovație puternică, care ar deveni importantă din punct de vedere economic, actuala putere din păcate va organiza cu plăcere un atac raider asupra acestei afaceri. Am fost și eu ținta unor atacuri raider, așa că știu despre ce vorbesc.

Europa Liberă: Dar pe lângă prețurile la petrol mai sunt și sancțiunile…

Vladimir Frolov: „Dacă economia ar fi fost bazată pe principii corecte, Rusiei i-ar fi indiferente aceste sancțiuni. De exemplu, Rusia introduce acum sancțiuni împotriva Europei și Americii. Iar America și Europa nu simt nici cald, nici rece de la asta, pentru că economiile acolo sunt mai sănătoase decât în Rusia.”

Europa Liberă: Expertul financiar de la Moscova, Vladimir Frolov, într-un interviu pentru redacția de limbă rusă a Europei Libere, în traducerea Linei Grâu.

***

Europa Liberă: De la începutul anului, Germania a preluat președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa care este unul din mediatorii conflictului transnistrean. Despre prioritățile președinției germane a OSCE, Lina Grâu a stat de vorbă cu expertul de la Berlin Stefan Meister, șef de program în cadrul Asociației germane pentru Politică Externă (DGAP), specializat pe Europa Centrală și de Est, Asia Centrală și Rusia.

Stefan Meister

Stefan Meister

Stefan Meister: „Există scopul de a începe o reformă cu adevărat cuprinzătoare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, pentru a-i da mai multă pondere, mai multe resurse și mai multă atenție din punct de vedere politic. Problema pe care o văd este că atenția principală va fi concentrată pe Rusia în Ucraina, în regiunea Donbas, și eu cred că președinția germană va încerca să folosească OSCE pentru a găsi soluții împreună cu rușii pe Donbas și Ucraina în general. Și acest lucru va ocupa toată atenția președinției, în detrimentul altor conflicte, cum ar fi cel din Transnistria sau cele din Caucaz.

În acest moment nu există niciun fel de interes în Germania și în general în UE pentru conflictul transnistrean, pur și simplu acesta nu mai este o prioritate, iar procesul de la Meseberg pur și simplu a murit. Nimeni nu mai vede niciun sens în acest proces de la Meseberg, pentru că Rusia nu a reacționat adecvat și acesta nu are niciun fel de șanse pe moment.

Așadar, chiar dacă există riscuri, scopul este acela de a da OSCE-ului mai multă importanță, de a-l reforma și de a consolida instituția încrederii reciproce cu Rusia și dialogul cu Rusia, trebuie să construim a platformă unde OSCE să apară ca organizație unitară. Eu chiar nu văd o dorință de a consolida instituțiile care lucrează asupra conflictelor. Astfel, încât atunci când se va lucra pe conflictul din Ucraina, acest lucru va solicita toată atenția. Așadar, am anumite dubii cu privire la doza de efort și energie care vor fi investite în conflictul transnistrean.”

Europa Liberă: Ar putea fi acest interes scăzut explicat parțial prin miza pe faptul că soluționând problema în Donbas cumva de la sine s-ar rezolva și conflictul transnistrean? Asta, în condițiile în care Transnistria are Moldova pe de o parte și Ucraina de partea cealaltă, și astfel Tiraspolul cumva automat ar fi trebuit să se alinieze la regulile impuse în regiune? Iar aceste reguli ar presupune Zona de liber schimb cu UE, mai puțină contrabandă la frontiere și așa mai departe…

Stefan Meister: „Știți cum funcționează politica – se lucrează pe conflictul care are loc imediat în acest moment și care este cu adevărat fierbinte. Deci, acum toată atenția este pe Ucraina de est, inclusiv pentru că Germania a investit foarte mult în găsirea unei soluții și pentru a fi un lider în acest proces. Există de asemenea discuția despre cum Rusia ar putea manipula alte conflicte și crea tensiuni suplimentare pe marginea acestora. Dar nu există discuții serioase cu privire la faptul ce ar putea însemna acest lucru pentru Moldova sau pentru Transnistria. Deci, acest link nu există în acest moment.

Bineînțeles că dacă Ucraina se va stabiliza, dacă Ucraina va deveni mai europeană și va decide să se integreze în UE și în Zona de liber schimb cu Uniunea Europeană, acest lucru va fi un beneficiu pentru Moldova. Va fi un factor pozitiv, va fi mult mai simplu de controlat frontierele și de construit un sistem solid.

Dar în acest moment văd un stat ucrainean foarte bolnav, care nu este capabil să-și controleze frontierele, sunt în continuare banii oligarhilor care în principal fac jocurile, la fel cum se întâmpla în trecut, nu văd o reală schimbare a elitelor, nu văd o schimbare reală a politicii ucrainene, este în continuare multă corupție. Sunt câțiva oameni de valoare, inclusiv din societatea civilă, la fel ca și în Moldova, care au venit în instituții, dar aceștia sunt în continuare în minoritate și sunt nevoiți să înfrunte sistemul, care este unul atât de rezistent la orice fel de reforme. Iată de ce pe termen mediu sunt foarte sceptic în ceea ce privește o astfel de schimbare fundamentală.

Dar cred că aici este un element foarte important pentru Moldova. Cred că Ucraina este foarte importantă pentru toate statele post-sovietice. Este și motivul pentru care Putin a ținut atât de mult să destabilizeze Ucraina – dacă Ucraina devine o poveste de succes, acest lucru va fi un semn rău pentru politica lui Putin în alte state post-sovietice, inclusiv în Moldova, și va fi un semn rău și pentru guvernarea sa în Rusia. Deci, el va folosi toate mijloacele pentru a destabiliza această țară.

Și în cazul nostru a durat un pic ca să înțelegem că această situație este și pentru noi o încercare și un test. Dacă vom ajuta Ucraina să devină o poveste de succes, acest lucru va da Ucrainei cu mult mai mult soft-power și mult mai multă influență în alte state post-sovietice. Și trebuie să facem acest lucru, nu avem alternative, din punctul meu de vedere. Dar nu văd ca politicienii noștri chiar să înțeleagă acest lucru. Există multe discuții la nivel de experți pe acest subiect, dar, când se ajunge la discuții cu politicienii, se ajunge din nou la întrebarea despre cum să găsim o cale de a angaja Rusia în procesul de soluționare a problemelor din Ucraina și așa mai departe.”

Europa Liberă: Expertul de la Berlin Stefan Meister, a răspuns întrebărilor Linei Grâu.

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG