Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu un fost ministru de finanțe de la Chișinău.

Guvernul Pavel Filip, învestit cu viteza fulgerului la Chişinău şi contestat cu putere în stradă, şi-a început ieri activitatea. Ce poate face, dacă poate, dar mai ales ce ar trebui, ca să repună pe linia de plutire economia şi finanţele?

Sunt întrebări pe care i le-am pus în ajun unui fost ministru de finanţe din Republica Moldova, Veaceslav Negruţă.

Veaceslav Negruţă: „Pentru orice guvern care intră la guvernare într-o situaţie de criză, primul lucru de la care trebuie să pornească ar fi un plan anticriză. Dacă acest guvern îşi va fixa exact care sunt problemele în economie, finanţe şi sectorul social, ara avea posibilitatea cumva să rezolve aceste probleme. Deocamdată, din păcate, vedem mai multe declaraţii generale decât un plan de acţiuni anticriză.

Doi, e vorba de resursele financiare care vor sta la dispoziţia acestui guvern pentru următoarea perioadă de timp, 6-9 luni. Din punct de vedere a disponibilităţii, vedem o problemă şi ea va persista în 2016 - resursele din exterior. Miza, respectiv, ar trebui să fie deocamdată pe resursele interne.

Întrebarea este cât de capabil va fi guvernul să mobilizeze resursele interne şi câtă voinţă politică va exista pentru revizuirea cheltuielilor şi aici este vorba despre optimizarea, diplomatic spus, a veniturilor şi cheltuielilor, dezicerea de proiecte şi priorităţi care din păcate nu au acoperire financiară în acest moment.

Asta nu înseamnă că identificarea acestui pachet financiar pe intern trebuie să lase pentru a doua sau a treia lună de guvernare dialogul cu FMI. Imediat probabil e cazul să înceapă acest dialog cu FMI, în primul rând pentru a avea discuţii pe un nou program eventual, dar şi pentru a obţine o suşţinere precum că politicile macroeconomice sunt coerente, ca ulterior şi BM, şi partenerii europeni să fie mai deschişi în discuţiile cu autorităţile din Republica Moldova.

Din punctul acesta de vedere, dialogul va fi foarte complicat, unul care va dura, iar finalitatea dialogului nu va fi atât de rapidă, din simplul motiv că partenerii vor aştepta nu doar declaraţii, ci şi acţiuni. Din păcate, în ultimii doi ani guvernarea a ales auto-izolarea, a fost un semnal foarte prost transmis partenerilor, acum dacă va fi plecarea de la această auto-izolare la un dialog cu partenerii pe extern, am putea să avem către sfârşitul anului 2016 o portiţă deschisă către un pachet financiar pentru 2017.”

Europa Liberă: Dacă e să ne uităm pe profilurile miniştrilor de la economie şi finanţe, Octavian Calmâc (avansat din funcţia de vice-ministru în acelaşi minister) şi Octa­vian Armașu ( fost direc­tor finan­ciar al com­pa­niei „Süd­zu­c­ker” Mol­dova), ce putem spune?

Veaceslav Negruţă: „Ministrul economiei este cel care a negociat în mare parte Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb, pe componenta economie şi finanţe, şi care practic timp de un an şi jumătate nu a făcut nimic pentru a progresa, a impulsiona implementarea planului de acţiuni a Acordului de liber schimb, pe segmentul economie şi finanţe. Noi avem raportare care arată foarte clar întârzieri, or întârzierile de până acum sunt atribuite în mare parte anume acestui ministru, care până acum a fost vice-ministru în acelaşi minister responsabil de compartimentul respectiv. Din acest punct de vedere porneşte de pe o poziţie nu tocmai reuşită, dar să vedem deja din poziţia de ministru dacă va reuşi să redreseze anumite lucruri.

Ce ţine de ministrul de la finanţe, este un om cu experienţă în domeniul finaţelor private, din business. Probabil va dura ceva până va face o diagnoză adecvată a tot ce se cheamă domeniul finanţelor publice. Dar, indiferent cine este ministrul, este sortit într-un fel să muncească în rezolvarea problemelor care s-au acumulat nu atât în Ministerul Finanţelor, cât în toate celelalte sectoare. Iar Ministerul Finanţelor vede toate aceste probleme şi impune anumite reforme anumitor sectoare, chiar dacă există rezistenţă. Ministrul finanţelor în orice ţară este acel „băiat rău” care trebuie să echilibreze resursele disponibile cu capriciile sau cerinţele pe partea de cheltuieli. Nu este cea mai bună poziţie să ai de împărţit ceea ce nu este încă acumulat.

Sitauţia este una de criză. E una să fii specialist în domeniul privat, unde prevalează interesul profitului şi dezvoltarea afacerii şi alta este să convingi prin politici fiscale adecvate contribuabilii să-şi onoreze angajamentele faţă de buget, iar pe de altă parte bugetul să fei capabil să-şi onoreze angajamentele faţă de toţi cei care depind de banul public.”

Europa Liberă: L-am auzit pe dl. Filip vorbind despre intenţii de reducere de tarife pentru agenţi energetici, alimente, medicamente. Nu se porneşte cu stângul în această poveste?

Veaceslav Negruţă: „Există competenţe delegate prin lege. În partea ce ţine de reglementări în energetică, tarife, există regulatori independenţi mandataţi să o facă. Orice promisiune de genul acesta acum, la început de mandat, generează o aşteptare care ulterior va fi imposibil de realizat. Este o sugestie simplă de tot: realism în tot ce declari şi în tot ce urmează a fi făcut, iar asta înseamnă un plan urgent anti-criză, care să înceapă cu ziua de azi, pentru că 100 de zile pot nici să nu fie date acestui guvern.”

Europa Liberă: Ce şanse daţi guvernului să obţină acord cu FMI?

Veaceslav Negruţă: „Nici una. Nu sunt şanse deocamdată. O să fie o încercare pe filiera diplomatică cumva să se intervină la FMI, dar FMI, fiind

Problema cea mare este că nimeni din echipa guvernamentală nu are experienţă necesară ca să ducă dialogul cu cei de la FMI...

într-o situaţie proastă acum, se va abţine să răspundă la indicaţii politice, chiar dacă venite şi de la Washington. Abordarea va fi foarte dură şi categorică faţă de Republica Moldova – au existat experienţe care au deranjat foarte mult pe cei de la FMI.

Dar problema cea mare este că nimeni din echipa guvernamentală nu are experienţă necesară ca să ducă dialogul cu cei de la FMI. Sunt oameni care au participat tangenţial, dar nu au fost negociatori. Doi - din agenda dialogului cu FMI primele poziţii sunt sectorul bancar şi finanţele publice, unde e dezastru foarte mare. Deocamdată nu am văzut semne de repornire în sectorul bancar. Dimpotrivă, am senzaţia că unora le-ar încurca un program cu FMI, pentru că asta le-ar impune anumite acţiuni, abordări vizavi de sectorul bancar.

Pentru că noi cunoaştem trei bănci în lichidare, dar noi cunoaştem încă trei bănci aflate sub supraveghere specială, unde sunt aceleaşi probleme de transpartenţă a acţionariatului, între timp apar noi tranzacţii neclare cu acţiuni din zone off-shore… Şi alt aspect e portofoliul de credite dubioase care se constată la aceste trei bănci supravegheate de BNM. Deci, problemele nu au fost rezolvate, ba mai mult sistemul e contaminat de cele trei bănci aflate în insolvabilitate.

Întrebarea către această guvern are este dacă are mandat politic de a intra în aceste negocieri cu FMI şi alţi parteneri. Sigur că ei sunt în căutarea unor resurse financiare pentru a supravieţui. Întrebarea este ce va prevala: interesul unor grupuri care dirijează procese şi sectoare financiare, sau agenda de reforme, agenda de europenizare a tot ce se cheamă Republica Moldova?”

Europa Liberă: Şi atunci, de unde bani?

Veaceslav Negruţă: „Noi putem acum doar face anumite presupuneri: o bună parte din mijloacele care aparţin cetăţenilor Republicii Moldova au fost scoase din ţară, în regimuri off-shore, în locuri sigure. Nu exclud că o parte ar putea să revină sub formă de investiţii directe, prin procurarea unor active din proprietatea statului. Cunoaştem o listă de 13 active pe care statul o făcuse publică în 2013 - Poşta Moldovei, Calea Ferată, Modtelecom, RED-urile, Tutun CTC – ele urmau să se ducă după modelul BEM către aşa numiţi alţi investitori, aşa că ar putea să se întâmple ca o parte din banii scoşi anterior să se reîntoarcă în aceste întreprinderi. Dar asta ar fi oricum o soluţie de scurtă durată, pentru că nu va da sustenabilitate sistemului economic, sistemului financiar de aici. Doar vor apărea alţi proprietari decât statul. Statul de altfel va pierde probabil. Va pierde dreptul de a fi proprietar, pe de altă parte preţul poate fi derizoriu.

Dar să vedem ce fac cei de la guvernare şi pentru ce au mandat: e vorba despre o agendă oficială, anunţată, sau e vorba despre o agendă neanunţată, neoficială, dar de fapt care este prioritară pentru anumite grupuri care dirijează procesele politice, economice, sociale în Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG