Linkuri accesibilitate

Moldova în fața pericolului „somalizării” (Ștefan Popescu/„22”).

Ediția electronică a revistei „22” a postat articolul semnat de Armand Goșu sub titlul: „Cum a fost posibil?” E vorba de o suită lungă de întrebări care privesc punctul de criză în care a ajuns Republica Moldova – un „marasm moral”, prag al colapsului financiar, cinci premieri într-un an și „situație socială dramatică, generată de o sărăcire a populației comparabilă cu cea de după prăbușirea Uniunii Sovietice”. Goșu pune față în față percepția alegătorilor de dincolo de Prut după două mandate ale președintelui comunist Vladimir Voronin și, respectiv, după șapte ani de guvernare declarat pro-europeană. Prăbușire pe toată linia. În clipa de față, arată analistul, 88% dintre moldoveni consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, încrederea în guvern a scăzut la cota dramatică de 7%, în Parlament la 6%, iar în justiție la 12%. După guvernările comuniste, niciuna dintre aceste cifre nu se situa sub 34%. Mai grav i se pare că acum numărul celor care au mai multă încredere în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan este mai mare decât al celor care cred în Uniunea Europeană. Adăugând și că românii din Transnistria sunt alungați de sărăcie spre Vest, de unde nu se mai întorc (nu au la ce), Armand Goșu scrie că astfel se îndeplinește „visul țarului Alexandru al III-lea și al lui Stalin de a modifica structura etnică a provinciei”. Întrebările pe care se încheie articolul privesc, între altele, non-reacția României și faptul că ”demnitari de cel mai înalt rang de la București” au considerat „figurile cele mai controversate și cu imaginea cea mai proastă de la Chișinău drept interlocutori favoriți”.

O altă analiză publicată de asemenea de săptămânalul „22”, sub semnătura lui Ștefan Popescu, avertizează că „interesul marilor puteri europene în normalizarea relațiilor cu Rusia riscă să pecetluiască soarta Moldovei într-o zonă gri din care cu greu va mai putea ieși”. Contextul internațional nu este (..) favorabil Moldovei, țara nu reprezintă „o miză geopolitică importantă nici pentru Occident și nici chiar pentru Rusia (să recunoaștem că miza regională a Federației Ruse o reprezintă Ucraina! Pe de altă parte, ce nevoie are Moscova să facă eforturi suplimentare în Moldova, când înșiși „proeuropenii“ de la Chișinău au compromis ideea de Europa ?)”. Republica Moldova s-ar găsi așadar în fața pericolului „somalizării”. Problema fundamentală, scrie Popescu, n-ar mai fi mai fi „nici Vestul și nici Estul, ci păstrarea viabilității sale ca stat, ca subiect coerent al relațiilor internaționale”.

Guvernul de la București a adoptat o „ordonanță prin care dreptul de a retrage titlul de doctor unui demnitar dovedit plagiator revine exclusiv universității la care și-a susținut doctoratul. Melania Cincea comentase deja în avans această știre pe Contributors.ro. Folosește în titlu un joc de cuvinte, „Magna cum fraude”, și pune în discuție numirile pe care le-a făcut noul ministru al educației, din guvernul lui Dacian Cioloș, în organismul național devenit deja oarecum decorativ, și anume Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. E vorba de profesori universitari în legătură cu care s-au vehiculat tocmai bănuieli, sau chiar acuzații de plagiat: Ecaterina Andronescu, Sorin Câmpeanu (amândoi foști miniștri ai educației în guvernul lui Victor Ponta), Corina Dumitrescu, care a fost pe punctul de a ajunge ministru al educației dar a fost respinsă de fostul președinte Traian Băsescu, și nu numai. Disputa legată de cum pot fi pedepsiți demnitarii plagiatori a izbucnit în 2012 când o publicație occidentală de prestigiu a semnalat plagiatul din lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG