Linkuri accesibilitate

Căderea prețului petrolului și reducerea sensibilă a remitențelor venite din Rusia în Asia Centrală.

Duminică, președintele american Barack Obama a salutat intrarea în vigoarea a acordului nuclear cu Iranul, spunând că marile puteri au tăiat orice cale prin care Teheranul putea să obțină bomba atomică. Odată cu intrarea în vigoare a acordului au fost ridicate și sancțiunile impuse Iranului, care se pregătește acum să-și mărească exportul de petrol spre o piața suprasaturată. Corespondenții de presă internaționali discută ce efecte imediate poate avea revenirea Iranului și cum reacționează economiile dependente de exporturile de materii prime.

Prețul țițeiului a continuat să scadă, ajungând astăzi la 29 de dolari, cel mai jos nivel din 2003, și la o devaluarea cu aproape 20% de la începutul anului. În aceste condiții, cel mai mult au de suferit economiile țărilor care se bazează pe exportul de materii prime, în special petrol și gaze, cum ar fi Rusia.

„Epoca de piatră nu s-a încheiat pentru că omenirea nu mai avea pietre. Așa că putem spune că epoca petrolului se încheie acum” - declara vinerea trecută Herman Gref, președintele Băncii de stat rusești Sberbank la Forumul economic „Gaidar”. La același Forum, ministrul de finanțe și premierul Rusiei, Dimitri Medvedev, anunțau reducerea drastică a cheltuielilor și concedieri. În sectorul bugetar.

„O să ne uităm unde putem face economii și, de data aceast,a vorbim despre economii substanțiale, nu ca în anii precedenți”, a declarat Medvedev, precizând că a cerut deja ministerelor să vină cu propuneri,să vădă la ce investiții se va renunța sau care vor fi amânate.

Cum reacționează țările care depind în mare parte de remitențele din Rusia? Publicația britanică „The Economist” analizează situația republicilor din Asia Centrală și Caucaz. Unele țări din Asia Centrală exportă petrol și gaz. Altele, oameni. În Tadjikistan, se arată în analiza din Economist, patru din zece adulți capabili de muncă căută de lucru în afara granițelor. În 2014, remitențele au reprezentat peste 40% din Produsul Intern Brut. Proporțional, nivelul cel mai înalt din lume. În Armenia, Georgia și Kirghistan, remitențele, tot în 2014, au reprezentat cel puțin 10% din PIB.

Majoritatea migranților caută de lucru în Rusia. Pe fundalul crizei economice din Federație și a devaluarăii rublei, au scăzut și remitențele. În 2015, tadjicii au trimis cu 44% mai puțin bani acasă, arată datele Bancii Centrale din Rusia. Remitențele spre Uzbekistan au scăzut la jumătate, cele spre Kirghistan cu o treime.

În Rusia a scăzut și nivelul salariilor cu aprozimativ 9% în 2015, totdată a scăzut și numărul muncitorilor migranți pentru că nu mai sunt atâtea locuri de muncă.

În aceste condiții, Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca economiile central asiatice să crească anul acesta numai cu 2,3% față de 4,7% în 2014 și 5,7% în 2013.

Ceea ce înseamnă că reducerea remitențelor are un efect direct asupra Produsului Intern Brut. Pentru că scade puterea de cumpărare a populației. Banca Mondială a calculat că în Asia Centrală, puterea de cumpărare a scăzut anul trecut cu 10%, iar peste 40% din familiile din Tadjikistan susțin că trăiesc acum sub limita subzistenței.

Situația țărilor din Asia Centrală nu este tipică pentru țările unde remitenețele joacă un rol important. În 2015, volumul global al remitențelor a crescut,în țările din sudul Asiei cu 6%, dar asta pentru că banii vin din Statele Unite sau Orientul MIjlociu.

Așa că soluția pentru fostele republici sovietice pare să fie diversificarea surselor de venit.

XS
SM
MD
LG