Linkuri accesibilitate

România - condamnări și rețete (i)legale pentru campanii electorale  


Sorin Frunzăverde.

Sorin Frunzăverde.

Ies la iveală tot mai mult viciile campaniilor electorale din România ultimilor ani, inclusiv metodele prin care unii lideri liberali au obținut voturi pentru Klaus Iohannis în al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din 2014.

Vineri, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin Sorin Frunăverde a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea influenței și a autorității sale în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit (Art. 13 din Legea nr.78/2000).

Liderul liberal a fost găsit vinovat fiindcă și-a exercitat influența în mod ilegal pentru obținerea mai multor voturi în favoarea candidatului PNL la președinție, Klaus Iohannis.

Sorin Frunzăverde, care deținea funcția vicepreședinte în Partidul Național Liberal, a fost suspendat momentan din această partid, chiar dacă verdictul nu este final, iar liderul liberal a anunțat că va ataca în apel sentința, care prevede inclusiv pierderea unor drepturi, cum ar fi de pildă cel de a mai fi membru al unei formațiuni politice sau de a deține funcții publice, dar și punerea sa sub supraveghere pentru următorii patru ani.

Președintele Consiliului Județean Caraș Severin, care în ciuda funcției sale județene a avut mereu o anumită greutate la nivel național, susține că acuzațiile procurorilor sunt nedrepte și nu pot fi probate.

Declarațiile sale de dezvinovățire sunt contrazise însă de înregistrări ambientale, ale căror stenograme au fost depuse la dosar și care demonstrează felul în care a pus la cale șantajarea primarilor din județul pe care îl conduce.

Practic, din discuțiile interceptate de procurori între cele două tururi de scrutin ale prezidențialelor din 2014, rezultă că Sorin Frunzăverde îi dădea ordine omului său de încredere, Ionesie Ghiorghioni, vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin să aibă întâlniri confidențiale cu toți primarii neliberali din județ și să le spună că vor obține bugete mai mari în 2015 și 2016, dacă prezidențiabilul PNL ar fi obținut cele mai multe voturi în localitățile în care aceștia sunt edili.

Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Frunzăverde că s-a folosit de influența pe care o avea ca președinte al Consiliului Județean în scopul obținerii unor foloase necuvenite: adică să obțină în al doilea tur un număr mai mare de voturi pentru candidatul formațiunii din care făcea parte și, implicit, să-și consolideze poziția în cadrul acestei formațiuni, dar și în plan administrativ, prin condiționarea repartizărilor bugetare de rezultatul votului.

În rechizitoriul procurorilor se mai spune că repartizările bugetare se făceau de către consiliile județene, în toamna anului 2014 și că dacă Frunzăverde ar fi considerat că solicitările sale aveau caracter legal nu ar fi avut sens caracterul conspirat al discuțiilor.

Vicepreședintele Ghiorghioni, condamnat în același dosar la trei ani și patru luni cu executare, a admis că discuțiile din stenograme pe care le-a avut cu primarii, sunt reale, adăugând însă că „așa se fac campaniile”.

Era, într-adevăr o rețetă aplicată la toate alegerile parlamentare și prezidențiale, prin care baronii de partid câștigau putere, tocmai fiindcă prin șantaj puteau aduce mai multe voturi pentru partid și candidații acestuia.

Dosarul Frunzăverde scoate la iveală felul în care se face politică în România și este la fel de important ca scandalul care a dus la condamnarea fostului premier Adrian Năstase în dosarul „bani pentru partid” din campania prezidențială din 2004, sau procesul încă neterminat în care este implicat liderul social-democraților, Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudarea scrutinului din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu.

Toate aceste condamnări, chiar nedefinitve, încă, s-ar putea să-i descurajeze în viitor pe liderii politici autohtoni, care vor să câștige prin orice metodă, fie ea legală sau nu.

XS
SM
MD
LG