Linkuri accesibilitate

Bucureștiul e condamnat periodic de CEDO din cauza relelor tratamente aplicate romilor

Cu toate că încă din 2001 guvernul român se străduiește prin tot felul de strategii să le facă viața mai ușoară romilor, potrivit sondajelor de opinie, această minoritate continuă să fie cea mai discriminată.

La școală, la spital sau în căutarea unui loc de muncă, romii se simt dezavantajați. Prejudecățile majorității se schimbă greu, aproape imperceptibil, dacă luăm în seamă cercetările făcute în ultimii ani, de când România, sub presiunea Uniunii Europene, este obligată să facă ceva pentru sprijinul romilor.

Peste 60% dintre români recunosc că romii sunt categoria cea mai dezavantajată când vine vorba despre ocuparea unui loc de muncă și aproape 50% au observat discriminarea copiilor romi la școală.

Bucureștiul e condamnat periodic de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) din cauza relelor tratamente aplicate romilor.

Recent, Curtea le-a dat dreptate membrilor familiei Boacă din Clejani, care au reclamat că în martie 2006 au fost bătuți de polițiștii locali și că ulterior au fost discriminați în proces din cauza apartenenței la etnia romă. Plângerea familiei Boacă a fost respinsă definitiv de instanțele naționale în 2010.

Acum un an CEDO a dat, de asemenea, dreptate unui grup de romi din Reghin, județul Mureș, implicați într-un conflict în care polițiștii au folosit arme.

Cu toate acestea, polițiștii autohtoni nu par să înțeleagă prea multe din aceste situații, după cum rezultă din cîteva anchete făcute în 2015 de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki (APADOR-CH), care dă, între altele, exemplul comunei Racoș, de lângă Brașov, unde localnicii susțin că polițiștii îi bat pe romi fără legătură cu eventuale fapte ce ar contraveni legii.

La fel, există încă primari în România care evacuează forțat comunități de romi sau le separă brutal de de restul localității, prin ziduri, cum s-a întâmplat la Baia Mare.

Ultimul Raport al Băncii Mondiale legat de necesitatea incluziunii romilor scoate la iveală impactul economic negativ al marginalizării acestora.

Conform acestui studiu, într-o gospodărie romă obișnuită, venitul din muncă reprezintă doar 101 de euro pe lună, comparativ cu 218 euro în cazul vecinilor ne-romi.

Experții Băncii Mondiale consideră că egalizarea veniturilor de pe piața muncii din România pentru romi ar putea duce la avantaje economice importante: între 880 de milioane de euro și 2,9 miliarde de euro anual, la care se adaugă venituri fiscale între 200 de milioane și aproape 700 de milioane de euro anual.

Cele mai recente estimări arată că în România trăiesc între un milion și două milioane și jumătate de romi. Marea lor majoritate sunt săraci, vulnerabili și excluși din punct de vedere social, precizează Raportul Băncii Mondiale, adăugând că acest lucru le limitează șansele de a contribui la creșterea economică a țării.

Pe de altă parte, Strategia Guvernului României pentru incluziunea romilor, actualizată anul trecut recunoaște situația precară a romilor, argumentează ameliorarea lentă a situației lor începând cu 2001 și propune ținte precise: de pildă, creșterea la 50% a ratei participării copiilor romi în învățământul preșcolar, față de 37% în 2011, alfabetizarea a 5000 de romi în următorii doi ani sau cursuri de formare a profesorilor în spiritul diversității pentru 500 de cadre didactice.

Mai multe organizații neguvernamentale monitorizează promisiunile guvernului și au la rândul lor diferite programe de incluziune, dar cu toate acestea în școli copiii nu sunt învățați să-i respecte pe romi și să-i trateze ca pe niște egali, lucrătorii din administrația publică și din spitale se uită de sus la ei și în general societatea românească acceptă cu greu diversitatea.

XS
SM
MD
LG