Linkuri accesibilitate

În ce măsură România este amenințată de pericolul unor incidente asemănătoare cu cele din Noaptea de Revelion de la Köln (Adevărul).

Ministrul român al justiției a anunțat că intenționează să abroge prin ordonanță de guvern articolul de lege care le permite condamnaților penal să-și scurteze pedeapsa în funcție de câte „lucrări științifice” au publicat în detenție. Nume grele condamnate pentru corupție solicită, sau chiar au obținut recent, eliberare condiționată sub acest motiv. Ioana Ene-Dogioiu arată într-un articol publicat pe site-ul ziare.com. că prevederea din Codul penal există din anii 60. Aplicarea ei nu a creat până acum probleme, pușcăriașii își scurtau în general pedeapsa muncind cu brațele. Doar după ce au ajuns după gratii mari bogătași a apărut fenomenul „savanților” din pușcării. Soluția aleasă de doamna ministru ar sugera însă „nesiguranță, lipsă de soluții și pripeală”, scrie comentatoarea. Ceea ce lipsește de multă vreme sunt normele de aplicare a prevederii din lege, și pe acestea trebuia să le formuleze guvernul. „Nu rezolvi o aberație cu o inechitate. Impostorii pot fi pedepsiți și opriți și fără a sacrifica un principiu care poate fi aplicat și corect”. Principiul este că munca intelectuală trebuie să fie considerată pe mai departe muncă, deci nu trebuie exclusă din legea cu pricina.

Pe aceeași temă scrie și Andrei Cornea în revista 22, dar el alege tonul ironic. Românul e cârcotaș, scrie Cornea. Se plânge că nu se mai citește, că nu mai e prețuită cultura, dar uite că nu se bucură că se îmbogățește patrimoniul științific al țării. De ce ar fi inferioară „traforarea democrației” față de „traforarea placajului” de către condamnații din penitenciare? Evident, este o șarjă de gazetar. Articolul lui Andrei Cornea conține exemple, care ar fi savuroase dacă n-ar fi cu totul triste pentru situația în care se află sistemul de valori din România.

Se discută mult în presa de azi și despre reacția occidentală față de problemele pe care le pune imigrația masivă din ultimele luni. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu comentează pe ziare.com turneul premierului britanic David Cameron prin țările Europei de Est în căutare de sprijin pentru condițiile pe care vrea să le obțină pentru țara lui: Marea Britanie să nu mai acorde ajutoare sociale imigranților decât după patru ani, nu după trei luni cum prevede actuala legislație europeană. Problema are și un revers, arată Diaconescu. Nu e vorba doar despre migranții din zonele islamice sau africane, ci și despre est-europeni. Ei sunt întotdeauna mai ușor de „demonizat”, sunt o „ținta accesibila" pentru politicieni și unele zone jurnalistice. Același tratament aplicat celor care vin din Asia de Sud, de pildă, ar fi automat considerat rasism. Nu întâmplător un român plecat la muncă în Marea Britanie este considerat „migrant", în timp ce un britanic în Romania se numește „expat”.

Adevărul a consultat experți încercând să stabilească în ce măsură România este și ea amenințată de pericolul unor incidente asemănătoare cu cele din Noaptea de Revelion de la Köln, sau, și mai rău, de atacuri teroriste. Deocamdată nu este cazul, spun experții, țara nu e tentantă pentru imigranți, însă totul depinde de cum va repartiza Europa cotele de refugiați și ce reacții vor avea guvernele statelor care ar trebui să-i primească, inclusiv România.

XS
SM
MD
LG