Linkuri accesibilitate

Șirul suspecților începe de la deținuții de lux, continuă cu oficialii penitenciarelor care s-au făcut că nu văd că o lucrare științifică nu poate fi concepută într-o oră.

În România, scandalul cărţilor scrise de persoane condamnate pentru corupţie, delapidări, dare si luare de mită, trafic de influență si alte infracţiuni a ajuns în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Potrivit legislaţiei româneşti deţinuţii care scriu lucrări științifice – atestate de universităţi si specialişti in domeniu – îşi pot scurta perioada detenției. Ca urmare a acestei legi, 200 de puşcăriaşi au scris in Romania in ultimul an, in jur de 400 de lucrări declarate științifice de către profesori universitari… si ca urmare şi-au văzut pedepsele scurtate. Unii dintre cei închişi au scris chiar 10 lucrări in câteva luni…

Scriitorii din închisorile românești s-ar putea să nu se mai bucure multă vreme de legea care le reduce pedeapsa cu 30 de zile pentru fiecare lucrare științifică publicată, la care se adaugă și alte reduceri pentru orele „muncite”. Ministra Justiției, Raluca Prună a anunțat că va propune în prima ședință de guvern din luna februarie o ordonanță de urgență care să abroge această prevedere, fiindcă recentele scrieri din penitenciar au devenit „un fenomen scăpat de sub control”. Chiar înainte de acest anunț, Direcția Națională Anticorupție s-a autosesizat în acest scandal și a precizat că face cercetări cu privire la „favorizarea infractorului”. Procurorii au ajuns la concluzia că pentru a beneficia de reducerea perioadei de închisoare, politicienii și oamenii de afaceri influenți condamnați la pedepse cu detenție au reușit să creeze de după gratii „un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare” care și-au dat mâna astfel încât „persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere executate”.

Conform statisticii oferite de ministra Justiției, din 2007 până în 2010 în închisorile din România a fost redactată o singură lucrare științifică, în 2011 au fost scrise trei, în 2012- șase, în 2013 – unsprezece, în 2014 -șaizeci și nouă. 2015 a fost cel mai prolific: 331 de cărți. Administrația Națională a Penitenciarelor precizează în plus că în ultimii doi ani, 188 de deținuți au scris și publicat 400 de cărți. Numărul scriitorilor de după gratii a crescut odată cu randamentul DNA.

DNA susține că „printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată” ca urmare a unor „activități infracționale”. Spre deosebire de ministrul Educației, care a vorbit de „opțiunea persoanlă” a universitarilor care au girat cărțile scrise de politicieni și afaceriști, condamnați pentru corupție, DNA începe o anchetă în acest sens pentru „suspiciunea săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului”.

Direcția Națională Anticorupție vorbește despre unii profesori care ar fi fost de acord să „valideze” valoarea unor lucrări și chiar să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, „ în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare”. DNA observă că există o „discrepanță” între „prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile”.

Șirul suspecților începe de la deținuții de lux, continuă cu oficialii penitenciarelor care s-au făcut că nu văd că o lucrare științifică nu poate fi concepută într-o oră. Profesorii care au girat aceste pretinse lucrări, dar și editurile care le-au publicat fac, pesemne parte dintr-o rețea.

DNA i-a în considerare ipoteza că unii universitari au acceptat să „elaboreze” lucrări „cu un aparent caracter științific și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate”. Direcția Națională Anticorupție mai notează că volumele, semnate de cei din închisoare citează opere la care autorii nu au avut acces, iar „timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers”.

DNA dă și un exemplu: 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini sau 6 ore și 40 de minute pentru redactarea unei cărți de 212 pagini. Unul dintre grafomanii aflați la închisoare se numește Dan Voiculescu, fost senator și fondatorul trustului media care deține televiziunile Antena 1 și Antena 3: a scris în total 10 cărți în mai puțin de un an și jumătate, din care 7 simultan. Datorită orelor petrecute la masa de scris, Voiculescu speră să-și reducă substanțial pedeapsa de 10 ani. Fostul ministru George Copos, mai cunoscut în trecut ca patron al clubului de fotbal Rapid a scris după gratii, fără să fi avut acces la vreo bibliotecă sau arhivă volumul „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”. Toți acești corupți aflați în penitenciare păreau să fie niște genii, DNA a înțeles, însă, că nu sunt, iar acum îi caută pe scriitorii fantomă, care au făcut „lucrări științifice” la comandă.

XS
SM
MD
LG