Linkuri accesibilitate

Acalmia din aceste zile nu-i decât liniştea dinaintea furtunii (P. Bogatu/Ziarul Național).

O analiză publicată de mold-street.md scoate la iveală neconcordanţele existente în bugetul provizoriu care se va aplica, aşa cum se cunoaşte, din cauza neadoptării Legii bugetului pentru 2016. În mod normal, acesta ar trebui să fie iden tic cu cel din 2015. În realitate, constată mold-street.md, unele autorităţi vor primi mai mulţi bani decât în 2015, în timp ce altele se vor limita la un buget auster. Autorităţile publice locale, exemplifică publicaţia, vor primi cu peste 160 de milioane de lei m ai puţin ca în 2015. Cel mai mare perdant ar fi municipiul Chişinău, mai observă portalul, căruia i s-au tăiat 63 de milioane. Parlamentul, în schimb, va primi cu 28 de milioane mai mult, ca urmare a majorării câheltuielilor de personal şi reparaţii capitale, se mai arată în articol.

Portalul actualitati.md, cu o politică editorială favorabilă PSRM-ului, publică declaraţia fracţiunii din consiliul municipal a Partidului Socialiştilor în legătură cu explozia din cafeneaua „La soacra” soldată cu 17 răniţi. Vinovatul pentru producerea tragediei este considerat primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, care ar perpetua corupţia şi neglijenţa din administrarea întreprinderilor municipale. Consilierii socialişti îi cer primarului să-şi asume responsabilitatea pentru tragedie şi insistă pe demisia directorului întreprinderii municipal “Piaţa Centrală”, dar şi pe crearea unei comisii de anchetă în cadrul consiliului municipal.

La rubrica analitică, portalul publică o opinie a deputatului socialist Bogdan Ţârdea despre eşecul guvernului Sturza. „Însuşi faptul că Sturză, fiind oligarh, a promis să lupte cu oligarhii, ar fi trebuit să pună în gardă de la bun început”, scrie Ţărdea. Pe ce a mizat? Pe o acţiune de PR, din care să iasă erou, scrie socialistul. Boicotând şedinţa, Partidul Socialiştilor a dejucat planurile acestuia, mai pretinde autorul, iar alegerile anticipate ar fi m ai aproape ca niciodată acum.

„În curând, va începe ultimul act al unei piese, în care Păpuşarul, încolţit şi de societate, şi de partenerii occidentali, caută disperat să nu scape din mâini sforile puterii uzurpate”, scrie Petru Bogatu în „Ziarul Naţional”. Acalmia din aceste zile nu-i decât liniştea dinaintea furtunii, se declară convins editorialistul. „Multe nu se leagă în puzzle-ul lui Plahotniuc. Că el nu stăpâneşte în totalitate piruetele politice. Deşi şi-a închipuit că totul se cumpără, inclusiv puterea, justiţia, chiar sufletul sau demnitatea umană, acum constată că sunt zone foarte greu de tranzacţionat. Una dintre ele este voinţa populară. Cea de-a doua, este atitudinea Occidentului. Până la urmă, oligarhia va pierde acest meci. Rămâne de văzut doar când,” conchide Petru Bogatu.

Din ianuarie 2016, Olanda a preluat preşedinția în Consiliul Uniunii Europene, fiind în grup cu Slovacia şi Malta. Dionis Cenuşă publică cu acest prilej o analiză pe Agenţia IPN, în care afirmă că, odată cu această rotaţie, UE se va concentra pe eliminarea problemelor ce generează „arcul de instabilitate” de la frontierele europene, care amenință securitatea și valorile europene. Pe lângă problemele din vecinătatea sudică (conflicte, violarea drepturilor omului etc.), în mod subtil se face referință la acțiunile Rusiei în Europa de Est – ignorarea principiilor dreptului internațional și generarea unor tensiuni geopolitice (destabilizarea Ucrainei, anexarea Crimeii etc.). În document lipsește însă orice mențiune legată de necesitatea reducerii impactului negativ al Rusiei asupra vecinătății estice a UE. La fel, se evită orice referință expresă la Parteneriatul Estic sau la țările semnatare ale Acordului de Asociere și DCFTA.
Programul „trio-ului”, mai scrie analistul, evidențiază faptul că agenda UE este dominată de probleme interne, iar că cele de ordin extern sunt văzute drept amenințări la adresa securității și identității europene. Fapt ce generează oboseală, temeri și, respectiv, reticență din partea UE față de „centrele de instabilitate” din vecinătatea sa. Din aceste considerente, țările din Parteneriatul Estic, dar în particular Moldova, trebuie să reconsidere în mod serios vectorul european pentru a valorifica la maxim principiul „diferențierii”, evitând astfel alunecarea în umbra priorităților de politică externă ale UE.

XS
SM
MD
LG