Catedra de limbă română de la Universitatea Națională „Iuri Fedkovici” din Cernăuți există încă din anul 1875, anul înființării universității, pe vremea când Bucovina aparținea Imperiului Austro-Ungar, iar instituția se numea Franz Josefs Universität. Primul titular al catedrei de limbă română a fost Ion al lui Gheorghe Sbiera, iar acestuia i-au urmat personalități eminente ale culturii române, cum ar fi între alții Sextil Pușcariu și Leca Morariu. Cernăuți, fosta capitală a Bucovinei, este orașul liceanului Mihai Eminescu. În Cernăuți a trăit marele poet național român anii teribilismelor de elev licean și ai febrilelor lecturi în biblioteca marelui său profesor și îndrumător Aron Pumnul, și tot aici aici a trăit anii primelor iubiri și primelor versuri.
Unul din titularii catedrei de limbă română de la Strasbourg s-a născut lîngă Cernăuți.
Memoria și limba lui Eminescu rămân la loc de cinste în Cernăuți și în 2016. Gina Puică, profesoară la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a preluat din septembrie 2015 lectoratul de limbă română de la Cernăuți, asta după ce în ultimii șapte ani i-a învățat limba română și pe francezi, la Strasbourg:
„Se pare că nimic nu este întâmplător, (....) unul din titularii catedrei de română de la Strasbourg, Octavian Nandriș, care a fost după război șef de catedră până în 1982 când a ieșit la pensie, s-a născut în satul Mahala de lângă Cernăuți.”
Am întrebat-o pe Gina Puică cum a fost pentru ea pasul din vestul în estul Europei, și cum sunt studenții cernăuțeni față de cei strasbourghezi:
„Timp de 6-7 ani i-am introdus pe studenții de la Strasbourg în universul literaturii și cinematografiei românești. Studenții francezi, dar și cei români sau moldoveni, erau fascinați de Est, de România, de Carpați. La cei din Cernăuți am remarcat marea lor curiozitate literară. Sunt foarte interesați de literatura interbelică. Parcă mi se par mai curioși decât studenții de la Strasbourg. Mi se pare o experiență fascinantă. (...)
Nu mi s-a părut un șoc cultural să trec de la Strasbourg la Cernăuți. Dimpotrivă, mi se pare fascinant. Ocup la Cernăuți lectoratul de limbă română din septembrie 2015. Este un post al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, unde eu sunt titulară din 2003. În virtutea bunelor relații cu Universitatea Națională „Iuri Fedkovici” Cernăuți, s-a creat în anul universitar 2014-2015, acest post de lector, ocupat în primul an de doamna conferențiar dr. Sabina Fânaru, tot de la Universitatea din Suceava. Acum am eu această bucurie de a mă afla aici.”
În Uniunea Europeană via limba română
Anual, numărul de studenți de la secția de română nu depășește 20. Majoritatea sunt ucrainieni cu rădăcini românești, care alegând să studieze româna la universitate aleg implicit să se consacre ulterior meseriei de profesor de română în Ucraina, veghind astfel la păstrarea identității românești în zonă. Gina Puica:
„Nu sunt puțini cei care visează sau proiectează să își găsească un loc de muncă în România sau Moldova. Mai ales că le este mai ușor să treacă granița în Moldova. Unii pleacă în vacanță în Moldova și vor să știe limba. Am remarcat un interes pentru România și pentru Europa. Acești cursanți văd în studierea limbii române o oportunitate de a-și deschide porți către Europa. Deci există acest aspect foarte pragmatic. Pe de altă parte, sunt persoane cu motivații sentimentale, pentru că nu puțini sunt aceia care mai au în biografiile lor câte un străbunic etnic român, deci au anumite rădăcini românești.”
Lectoratul de română de la Cernăuți al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, care funcționează pe lângă Catedra de filologie română și clasică, a fost deschis în noiembrie 2014. Spre deosebire de catedră, lectoratul are drept public țintă studenții și profesorii neromânofoni nativi, care studiază româna ca limbă străină:
„Acești cursanți văd în studiul limbii române o modalitate de a-și lărgi orizontul, de a-și spori oportunitățile profesionale și de a se deschide mai mult alterității de lângă ei. Am în acest an înscriși la cursuri peste 20 de persoane foarte talentate și silitoare. Pe lângă predarea acestor ore de română ca limbă străină (care este menirea oricărui asemenea lector, de oriunde), colaborez, evident, cu membrii Catedrei, acordându-le sprijin în predarea unor ore studenților de la secția de română (specialiștilor)... Le predau acestor cursanți inițierea în limba română, ca limbă străină, și am început cu alfabetul, și am continuat cu studierea noțiunilor elementare de limbă insistând pe situațiile de comunicare. Adică subordonând gramatica situațiilor de comunicare, având acces la limba română într-o manieră cât mai concretă pentru ei. Spre marea mea surpriză, pentru că sunt vorbitori nativi al unei limbi ne-romanice, spre marea mea surprindere așadar avansează foarte rapid.
Avem in medie cam trei ore pe săptămână, și avansează foarte repede. Probabil că au auzit în Cernăuți vorbindu-se românește, iar asta le-a creat o sensibilitate față de limba română. De asemenea, faptul că cernăuțenii au trăit într-un mediu multicultural, poate și asta își spune cuvântul. Sunt persoane care au auzit vorbindu-se mai multe limbi și care, în general, stăpânesc mai mult de o limbă. ”
Cernăuți - trecut și viitor multicultural
„Am început eu însămi să iau câteva ore de ucraineană și am observat că nu avansez atât de ușor, așa cum avansează ei cu româna, dar trecând de cazul meu personal, ce remarc aici este faptul că pe stradă întâlnești persoane care vorbesc ucraineană, rusă sau română. (...) De asemenea, se vorbește foarte mult germana. Eu însămi am printre noii mei prieteni ucraineni, germani, americani. Există un lectorat de germană mai vechi decât cel de română. Iar dacă ne întoarcem în istorie ne dăm seama că Bucovina este indisociabilă si de cultura germană. Nu este deloc întâmplătoare această prezență germană. Să nu uităm că Cernăuțiul este [și] orașul (...) lui Paul Celan [unul din cei mai mari poeți de limbă germană].”
Pe lângă cursuri, Gina Puică ar vrea să organizeze cu studenții un atelier culinar precum și o excursie în România. De asemenea, pe un plan științific, lingvista română iși propune să traducă opera eminesciană în câteva limbi europene (inclusiv în ucraineană):
„Vorbitorii de limbă română astăzi sunt de căutat prin satele de lângă Cernăuți. (...). „La 1 Decembrie mi-am putut da seama de această prezență numeroasă cu ocazia manifestărilor cu această ocazie, cum a fost depunerea de coroane la statuia lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuților. Lumea in care trăim ne incurajeaza, ne forțează să vorbim mai multe limbi străine.
România câștigă în prestigiu. Limba română este una dintre limbile oficiale ale UE, și probabil că acest lucru determină un interes crescut pentru română. Numărul lectoratelor de limbă română în lume crește. Cred că este un efect al unei politici românești foarte bine gândită. Există Institutul Limbii Române de la București care este interfața cu aceste lectorate. Acest Institut are o viziune inspirata de promovare a limbii române în lume. Acești studenți interesați de limba română redau un nou suflu acestui melanj, acestei multiculturalități din Cernăuți si se pregătesc pentru viitor care cu certitudine va fi din ce in ce mai multicultural.”
