Linkuri accesibilitate

„Dacă e criză financiară, apoi e şi morală. Nu poţi dormi noaptea, te gândeşti la copii, la bătrâni...”


Nevoia de curățenie...

Nevoia de curățenie...

Criza din Moldova văzută de la Anenii Noi și în discuție cu omul de afaceri Vitalie Melnic și sociologul Ion Jigău.

Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău a deplâns absența masivă a deputaților moldoveni din sala de ședințe a Parlamentului, care a făcut imposibil votul în privința instalării unui guvern Sturza. Într-o postare pe Facebook, diplomatul

Valentina Ursu și ambasadorul american James D. Pettit

Valentina Ursu și ambasadorul american James D. Pettit

american James Pettit scrie că sala de ședințe a Parlamentului, pe jumătate goală, sugerează că mulți dintre aleșii poporului nu împărtășesc sentimentul de urgență cu privire la necesitatea formării unui nou guvern, ce ar putea institui reforme atât de necesare. De ce continuă atât de mult criza politică de la Chișinău? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Doar 47 de deputați s-au prezentat la ședința Parlamentului care urma să supună votului un guvern apartinic condus de prosperul om de afaceri Ion Sturza, dar care a eșuat, din lipsă de cvorum. De la ședință au lipsit deputații socialiști, comuniști, foști comuniști din noua platformă social-democrată, precum și câțiva deputați democrați și liberali.

La Anenii Noi

La Anenii Noi

La piața din Anenii Noi am discutat cu mai multă lume care spune că revolta din societate poate să spulbere întreaga clasă politică.

„Conducerea noastră împarte portfelile, dar noi umblăm şi numărăm toate copeicile.”

Europa Liberă: De ce au ajuns ei să se gândească numai la interesul lor personal?

„De atâta că sunt prea bogaţi şi de-amu nu ştiu ce să facă cu banii. Dar oamenii vai de capul lor.”

Europa Liberă: De ce au pierdut ruşinea, onestitatea?

„Prea mulţi bani au.”

Europa Liberă: Şi banii i-au stricat?

„D-apoi cum? Pe om banul îl strică şi el nu mai vede mai departe că este omenire, că cinstit trebuie să fie, să mai ajute un om. Ei se joacă în milioane, de-amu în miliarde.”

Europa Liberă: Şi cum se recâştigă încrederea în clasa politică, în guvernare?

„Trebuie de schimbat. Iată cum Platforma aceasta, molodţî, ei s-au apucat bine. Dacă Plahotniuc are prea mare spate, are bani... Usatîi a spus că 200-300 de milioane de euro are. Cât îi trebuie unui om? Nu Sturza. Şi Sturza are 100 de milioane. Dar acesta are 300. Aceştia sunt bani. Cât îi trebuie unui om să trăiască?”

Europa Liberă: Dumneavoastră cât vă trebuie ca să ziceţi că trăiţi bine?

„Eu, dacă aş avea 100 de mii de lei, aş fi mulţumit.”

Europa Liberă: Tot nu e corect. Trebuie să munciţi.

„Muncesc. Eu sunt la pensie, am aproape 70 de ani şi încă lucrez.”

Europa Liberă: Vorbiţi mai mult despre criza dumneavoastră financiară sau despre criza politică, sau despre criza morală? Despre ce criză vorbiţi mai mult?

„Dacă e criză financiară, apoi e şi morală. Nu poţi dormi noaptea, te gândeşti la copii, la bătrâni.”

Вот я пенсионерка и сижу на базаре в этом холоде. Мне пенсия не хватает. 800 лей получаю. На холоде стою, домой прихожу, тоже не сильно жарко. Просто бессовестные они. Хотя бы о нас немножко думали. Пришли к власти, крадете миллиарды, так дайте нам хоть чуть-чуть, минимально хотя бы что-то. Сейчас не буду вообще ни за кого голосовать. Не за кого. Потому что когда приходят к власти, набивают себе карманы и все, а про нас забывают.”

„Moldovenii sunt proşti. Ei niciodată nu şi-au pus mintea în mişcare. Ei au fost, în primul rând, aşa ca să fie conduşi de cineva, nu se pot guverna.”

Europa Liberă: Trebuie să vină cineva din afara ţării, ca să conducă?

„Nu să vină cineva din afara ţării, dar, în primul rând, să-şi pună mintea în mişcare, să uite problemele, greşelile, prostiile din urmă, ce măgari şi idioţi au ales. Și acum să ia un om cu studii, care ştie ce înseamnă sapă, ştie ce înseamnă sărăcie, ştie ce înseamnă cum trăieşte lumea împrejur. Iată aşa oameni, care ştiu într-adevăr omului ce-i trebuie, oameni simpli, dar capul să fie olecuţă dezvoltat.”

Europa Liberă: Dar deseori vă puneţi întrebarea cine merită să ajungă să conducă cu Republica Moldova?

„În timpul de faţă de amu noi suntem sătui: ori scăpăm de un bandit, dăm peste altul. Oamenii care sunt cu buzunarul gros aceia se socot conducători. Ei conduc cu noi şi noi trebuie să rânim din urma lor.”

„E foarte grea viaţa.”

Europa Liberă: Cine e vinovat că viața este grea?

„Parlamentarii sunt de vină. Tot au scumpit, şi gaz, şi lumină. Primim pensie 500 de lei. Cu ce trăim? Am lucrat 43 de ani şi am 500 de lei pensie. Să le dăm lor pensia noastră şi ei să ne dea salariul lor, măcar vreo câteva luni să încerce, să vadă.”

Europa Liberă: Atunci când aţi votat...

„…am votat că am crezut în ei.”

Europa Liberă: De ce aţi crezut?

„Am crezut că vor face bine.”

Europa Liberă: V-au convins prin promisiuni?

„Da, prin promisiuni. Ne-au promis multe şi de toate şi nu au făcut nimic. Unde sunt banii de la Banca de Economii? Am muncit o viaţă, am acolo bani în bancă şi unde-s ei? Pe dânşii nu îi interesează că lumea moare de foame, îngheaţă în casă de frig. Nu îi interesează nimic.”

Europa Liberă: Acum ce e mai bine: să fie guvern sau să se ajungă la alegeri?

„Să se ajungă la alegeri. Dar să fie alegeri aşa: şi preşedintele să-l aleagă poporul, şi Parlamentul să-l aleagă tot poporul. Pe fiecare, dar nu partidele.”

Europa Liberă: Dar aveţi pe cine alege?

„Nu avem noi băieţi tineri cu studii superioare, care au plecat peste hotare şi nu mai vor să vină înapoi? Îi aducem în sicrie. Eu am adus trei copii în sicrie – ginerele, fiica şi nepoţica de la Sankt-Petersburg. În loc să mă ajute ei pe mine, i-am îngropat eu pe ei. Eu eram copilă şi lucram şi cine era în Parlament, lucra cu mine la prăşit alături. Dar acum ei stau în Parlament. La prăşit cu sapa în mână să vadă cum se fac banii!”

Europa Liberă: Ei fac legi.

„Care legi?! Ei fac legi pentru dânşii, nu pentru popor. Jos cei care sunt la pensie din Parlament, toţi! Avem băieţi tineri, cu studii superioare, care pleacă şi nu se mai întorc în ţară.”

Europa Liberă: De ce tinerii vă insuflă mai multă încredere?

„Aceştia sunt băieţi deştepţi, pot schimba situaţia şi o pot schimba foarte bine.”

Europa Liberă: Dar cum vedeţi dumneavoastră schimbarea situaţiei?

„Vor fi băieţi cinstiţi, fiindcă ei muncesc peste hotare şi văd cum se face banul, dar nu cum se fură.”

Europa Liberă: Moldova cu cine îşi face viitorul? Ziua de mâine cu cine şi-o făureşte?

„Noi numai cu Europa. Cu ruşii nu vom ieşi. Noi am fost cu dânşii şi am rămas şi toate republicile care au fost cu ruşii au rămas sărace ca noi şi nu au niciun viitor.”

Europa Liberă: Mai mult ţineţi cont de ce zic politicienii sau aveţi convingerile dumneavoastră încotro să se îndrepte Moldova?

„Eu de-amu am trăit, număr că viaţa e la sfârşit şi am văzut şi când au fost comuniştii, am lucrat cu dânşii. Dar au ajuns la aceea că au împărţit ţara în bucăţele şi am rămas cu ce am rămas.”

Europa Liberă: Societatea e divizată, oamenii s-au împărţit în cei care vor cu Uniunea Europeană, cei care vor cu Uniunea Euroasiatică.

„Am votat şi votăm mai departe şi tot pe aceia nu îi vom alege.”

Europa Liberă: Ce e mai bine: să fie un nou guvern sau să se ajungă la alegeri parlamentare anticipate?

„Noi fără alegeri nu vom ieşi din încurcătură. Doar alegerile. Şi acolo încă Plahotniuc va face aşa că va pune ai lui oameni.”

Europa Liberă: Dar de ce vă este cel mai mult frică?

La Piața din Anenii Noi

La Piața din Anenii Noi

„De aceea că ei au furat şi fură mai departe, dar prin sate oamenii nu au de lucru, producţia o cresc şi nu o pot vinde. Dacă ar fi locuri de muncă, oamenii ar trăi cumva, dar dacă nu lucrează fabricile, nu lucrează întreprinderile, omul nu are de lucru. De unde să lucreze?”

Europa Liberă: Şi acum veţi vota pentru promisiune, pentru om, pentru partid? Pentru ce veţi vota, dacă se ajunge la alegeri?

„Pentru om trebuie de ales.”

Europa Liberă: Dar omul acesta cum trebuie să fie?

„Om de rând.”

Europa Liberă: Omul de rând poate face lege?

„Dacă împrejurul lui sunt oameni de alde dânsul, de rând, nu cu buzunarul gros şi mare şi să fie condus cum e condus răţoiul acesta mut al nostru de marioneta aceasta, de păpuşarii aceştia.”

Europa Liberă: Cine sunt păpuşari?

„Conducătorii de primprejur.”

Europa Liberă: Cine ei?

„De alde Ghimpu, de alde Lupu, Plahotniuc, toţi de primprejur, aceştia toţi sunt păpuşari, ei conduc. Raţa mută cine-i? E al nostru preşedinte al Moldovei.”

Europa Liberă: Vreţi să fie ales preşedintele de către cetăţeni sau să fie ales tot în Parlament de deputaţi?

„Numai de cetăţeni.”

Europa Liberă: Şi cine ar merita să ajungă în fruntea ţării?

„Aceasta nu pot spune.”

Europa Liberă: Aveţi vreun politician care vă insuflă încredere?

„Mai niciunul.”

Europa Liberă: Dacă se ajunge la alegeri, trebuie să votaţi. Ştiţi cu cine să votaţi?

„Nu ştim. În aceasta moldoveanul, omul muncitor nu ştie ce să facă. El pur şi simplu îl alege azi pe unul, mâine se întreabă de ce l-a ales. Vine altul şi el de amu nu are încotro, se tot duce cum curge un râu.”

Europa Liberă: Dezamăgirea e mare, încredere nu există, dar trebuie cumva urnit carul din loc…

„De amu despre aceasta nu pot spune nimic.”

Europa Liberă: Dar tot moldovenii trebuie să urnească acest car.

„Tot moldovenii. Nici românii, nici Europa, nici ruşii, nimeni. Moldoveanul nostru trebuie să-şi pună mintea în mişcare. Dintâi să scoată toată murdăria din Parlament, cu încetişorul, de la o bucăţică de pâine. Va fi greu, dar de la o bucăţică de pâine, cum au făcut şi Ţările Baltice, au curăţit toată murdăria, au scos-o de acolo şi din nou s-au restabilit şi acum cu mult mai sus trăiesc. Cum şi Germania, după războiul din ’45 a fost distrusă complet, dar acum e una dintre cele mai puternici ţări.”

„Cum suntem acum, în situaţia noastră, nu prea văd viitorul fericit. Dă Doamne să fie bine măcar copiilor noştri, să nu fie mai rău.”

***

După mai mulți ani de muncă peste hotare, Vitalie Melnic a revenit acasă și activează în mediul de afaceri privat. De curând a trecut cu traiul de la Tighina la Chișinău. Tânărul crede că doar alegerile parlamentare anticipate ar putea scoate țara din nevoie. E supărat și el pe clasa politică.

Vitalie Melnic: „Cei care sunt la guvernare ştiu destul de bine ce fac. Au un plan bine regizat, au plan bine pus la punct.”

Europa Liberă: De unde cunoaşte simplul cetăţean că ei ar avea un scenariu, că ar avea un plan după care se conduc?

Vitalie Melnic

Vitalie Melnic

Vitalie Melnic: „La orice pas făcut de societate, ei au un răspuns deja pregătit din start, dinainte. Din păcate, omul simplu rămâne doar cu mânia, cu disperarea. Ei, la rândul lor, au tupeul de a ne fura, de a ne amăgi.”

Europa Liberă: Politicianul are mandatul poporului ca să guverneze ţara.

Vitalie Melnic: „Prin ironia sorţii, da, îl are. La noi politicianul, deja e o axiomă: dacă eşti un om politic, eşti un om corupt, eşti un om şantajabil. De ce spun, din păcate? Pentru că excepţia confirmă regula. Şi, din fericire, avem şi excepţii în cazul dat. Dar sunt foarte puţine pentru a sta în faţă la tot sistemul acesta corupt. Pentru că sistemul este infiltrat absolut în toţi noi, nemaivorbind de ei. Chiar şi noi, oamenii de rând – o mulţumire la medic, o draperie, reparaţie la grădiniţă, un cadou de aniversare la o profesoară. Dar acestea sunt exemple generate de sărăcie.”

Europa Liberă: Sistemul e blamat de cetăţeni, însă sub privirea cetăţeanului s-au înrădăcinat şi cele bune, şi cele rele. A greşit alegătorul, atunci când a aruncat buletinul de vot în urnă?

Vitalie Melnic: „Sunt de acord, a greşit alegătorul atunci când a aruncat buletinul în urnă, din simplul motiv că a crezut. A crezut poveştilor, a crezut promisiunilor, vorbelor frumoase, tari, înflăcărate. Şi totuşi cred că problema este în noi înşine, pentru că nu avem cultură politică.”

Europa Liberă: Ce înseamnă lipsa acestei culturi politice?

Vitalie Melnic: „Ani de zile generaţii întregi, poporul nostru a fost învăţat să nu gândească, să nu aleagă, să nu aibă dubii, să nu decidă. Doamne fereşte să-ţi dea în cap să ieşi să protestezi, să ceri socoteală celor de la guvernare. Vorbesc desigur de, pentru mulţi încă, regretata Uniune Sovietică. Din ’91, da, avem deja independenţă la pachet cu sărăcie, şomaj, corupţie... De acolo şi începe toată epopeea conducătorilor paraziţi şi corupţi.”

Europa Liberă: Şi politicienii, cunoscând că cea mai mare frică în rândul cetăţenilor e şomajul, e sărăcia, e corupţia, nedreptatea, ce fac ei, ca să schimbe lucrurile în bine pentru populaţie?

Vitalie Melnic: „Nimic. E sistemul corupt. Și dacă tu nu eşti în sistem, eşti indezirabil, eşti incomod. Respectiv, eşti eliminat din sistem.”

Europa Liberă: Dar această atitudine a politicianului cine poate să o schimbe?

Vitalie Melnic: „Cred că totuşi noi, oamenii de rând, cei dintre noi care s-au trezit, care sunt profesionişti. În primul rând, avem nevoie de profesionişti, de oameni cinstiţi, oameni imaculaţi în tot sistemul acesta. Şi nu ştiu dacă sistemul îi va primi, dacă va fi aceasta, chiar mă tem să o zic, dar fără sânge.”

Europa Liberă: Oamenii au ieşit să protesteze.

Vitalie Melnic: „Oamenii au ieşit să protesteze. Protestatarul moldovean este divizat, societatea noastră este divizată demult, în primul rând, în pro-ruşi, pro-români: eu sunt moldovean, я русский. La moment suntem şi mai divizaţi. Divizează şi guvernează, e un scenariu pe cât de vechi pe atât şi de sigur, pentru că ce avem?

Avem pro-ruşi, avem pro-europeni, avem я молдаванин, молдавский гастарбайтер. Şi orheienii nu au treabă, ei au concerte şi YouTube. „Cireaşa de pe tort” cred că totuşi este cetăţeanul care nici nu se interesează de ceea ce se întâmplă. Adică nu-l interesează absolut deloc ce fac cei de la guvernare, ce plan au pentru dânsul, pentru copiii lui. El îşi bate capul să aibă un pahar pe masă.”

Europa Liberă: Mai mulţi ani Vitalie Melnic a activat în stânga Nistrului. Se văd altfel realităţile din Republica Moldova, de exemplu, de acolo de la Bender, Tighina, şi de aici, de la Chişinău?

Vitalie Melnic: „Da, se văd altfel. Pentru că, deşi nu mai sunt acolo, am cunoştinţe, mi-au rămas prieteni. Se văd altfel realitățile. Din care punct de vedere? Pentru că ei se văd alături de Rusia. Ei au dreptatea lor, ne învinuiesc pe noi absolut în tot ce s-a întâmplat în război, ne au pe noi de cotropitori, de duşmani, de barbari. La moment, după câte ştiu, reieşind din situaţia economică, sunt mai aproape dinţii decât părinţii şi deja cam ideologia lor şchiopătează. Şchiopătează şi lumea, care are putere de a decide ceva în stânga Nistrului. Vorbesc de cei care au uzine, bani, business mare, sunt cei care se orientează spre Europa desigur.”

Europa Liberă: Viitorul acesta al Moldovei cine îl făureşte? În ce condiţii? Cu ce politicieni? Pentru că tot se caută lideri naţionali şi deocamdată cam greu se identifică aceste persoane care să ajungă să fie adevăraţii promotori ai reformelor, ai interesului cetăţeanului simplu.

Vitalie Melnic: „Sunt atât de mult dezinformaţi, în mass-media se toarnă tone şi tone de gunoaie peste fiecare şi peste toţi şi cetăţeanul de rând, şi eu, în primul rând, posibil suntem foarte derutaţi. Nu mai ştim în cine să credem, cine spune dreptatea, cine spune nu, care este mai puţin pătat, care este mai mult pătat, într-o schemă oarecare. Da, desigur, ar fi nevoie de un lider naţional, ar fi nevoie pentru că, mă reîntorc la problema protestatarului, la moldovean, noi suntem buni la a protesta de acasă, la bucătărie, un pumn în masă, ne uităm la televizor, la corturi, poate cineva chiar îşi mai bate joc de ei, adică, mă rog: „Uite, prostul, stă acolo şi îngheaţă. Că nu mai schimbă nimic în orice caz”. Şi majoritatea aceasta şi cred, că nu se schimbă nimic absolut.

Şi aceasta iarăşi datorită tupeului cu care guvernanţii noştri ignorează absolut protestatarii, ignorează absolut faptul existenţei unui popor nemulţumit. Ei trăiesc într-o lume absolut diferită de noi. Eu câteodată chiar sunt silit a crede că ei sincer nu înţeleg de ce suntem noi nemulţumiţi. Ei nu cred că noi într-adevăr avem aşa mari probleme şi trăim într-o aşa sărăcie.”

Europa Liberă: S-au creat aceste două lumi paralele – Moldova celor bogaţi şi Moldova celor săraci. Nu se mai intersectează chiar deloc interesele celor de sus şi celor de jos? Sau mai acordaţi o şansă şi se mai poate întâmpla, ca printr-o minune, Moldova să revină la normalitate, să depăşească criza politică?

Vitalie Melnic: „Cred că aceste două lumi desigur se pot intersecta. Şi se intersectează o dată la patru ani. Da, sunt cei care încă mai cred în unele promisiuni, show-uri mediatice. Majoritatea nu mai crede. După câte ştiu, s-a început iarăşi nu de ieri, şi nu de azi, un val destul de serios de persoane care pur şi simplu nu mai vor nimic din ţara aceasta, pleacă cu familie, cu copii.”

Europa Liberă: Şi Vitalie Melnic a fost plecat mulţi ani la rând în străinătate, unde şi-a câştigat bucata de pâine.

Vitalie Melnic: „Nu cred că schimbările vor fi făcute paşnic. Văd în societate în ultima vreme tot mai des şi mai des că lumea vorbeşte că nu mai poate răbda.”

Europa Liberă: Şi ce e mai bine: să se ajungă la alegeri parlamentare anticipate sau să fie învestit un nou guvern şi să fie asigurată această stabilitate de care vorbeşte şi are nevoie populaţia Republicii Moldova?

Mo

Mo

Vitalie Melnic: „Şi una, şi alta cred că are laturile ei cât bune, atât şi negative. Ne referim chiar la eșuatul guvern Sturza, mi-a plăcut destul de mult cât mie, atât şi prietenilor mei care ne-am uitat şi am văzut platforma lui, am văzut echipa lui. Ar fi fost un guvern tehnocrat. Dar e nevoie de a-i schimba absolut pe toţi.”

Europa Liberă: Deci, ideea omului simplu e că trebuie toţi măturaţi, să fie împrospătat sângele politic?

Vitalie Melnic: „Da.”

Europa Liberă: Vin alţii?

Vitalie Melnic: „Da, vin alţii.”

Europa Liberă: De unde vin alţii? Cine sunt alţii?

Vitalie Melnic: „Avem persoane tinere, avem persoane cu capacităţi, profesionişti, persoane care vor să facă ceva pentru ţara aceasta, care au văzut deja ce roadă poate aduce managementul acesta viral, defectuos pentru popor. Eu cred că mai bine ar fi totuşi alegeri anticipate, pentru că, da, ne sperie cine ne sperie că vin ruşii, vin pro-ruşii, vin socialiştii, Usatîi. Ok, vor veni ei. E şi normal să fie în Parlament o opoziţie şi o putere. Pro-ruşii vor fi opoziţia şi, în cazul dat, cred că va fi un sânge nou. Și aceştia din tabăra veche lasă ei deja, de data aceasta, să se bată cap în cap.”

Europa Liberă: Cine „ei”?

Vitalie Melnic: „Parlamentarii. Şi să nu dea voie unul altuia să fure. Decât să ne batem noi, poporul divizat, cap în cap şi ei doar câştigă din aceasta.”

***

Cetățenii din Moldova au foarte puțină încredere în instituțiile politice. Parlamentul, guvernul și partidele politice sunt fruntași în topul neîncrederii. Conform ultimelor sondaje, aproape 80% din cei intervievați sunt de părerea că țara merge în direcția greșită. 60% sunt de părere că viața este tot mai proastă. Sociologul Ion Jigău spune că dezamăgirea în actuala guvernare este foarte pronunțată.

Ion Jigău

Ion Jigău

Ion Jigău: „Oamenii sunt nemulţumiţi şi de faptul că politicienii nu se pot înţelege şi nu pot prinde „şoareci”, adică nu pot face treabă, şi de criza financiară, îi deranjează miliardul furat, şi nu numai miliardul, fiindcă mai sunt şi alte lucruri. Îi deranjează lipsa locurilor de muncă, îi deranjează că a îngheţat acum în multe locuri grâul şi alte multe probleme, şi drumurile rele.”

Europa Liberă: Aceste griji, aceste necazuri trebuie să fie luate în calcul de către guvernanţi. În lipsa unui guvern plenipotenţiar, este greu de crezut că cineva se gândeşte la soluţionarea problemelor cu care se confruntă simplul cetăţean.

Ion Jigău: „Sigur.”

Europa Liberă: Dar dacă se învesteşte un guvern, se rezolvă toate problemele?

Ion Jigău: „Nu. În general, societatea are o foarte mare inerţie. Şi o decizie chiar foarte corectă luată de guvernare astăzi poate da efect în unele cazuri peste un an sau poate chiar peste cinci. Reacţia aceasta, inerţia societăţii face ca nu dintr-odată să simţim rezultatele unor decizii corecte şi chiar realizate. Ele se văd în timp. De atâta, cine crede că imediat ce se va învesti guvernul se va face bine, greşeşte. Aşteptările sunt foarte mari, dar ele se realizează în timp.”

Europa Liberă: La modul serios, la modul practic, cine se gândeşte astăzi la interesul cetăţeanului?

Ion Jigău: „Cetăţeanul singur. El poate să se sprijine numai pe sine sau pe credinţă.”

Europa Liberă: Şi atunci el vine cu blestem la adresa politicianului pe care l-a ales.

Ion Jigău: „Sigur. Şi e o dezamăgire extraordinară, o neîncredere în toţi şi oricine, inclusiv în instituţiile statului. Noi nu avem stat, fiindcă nu avem instituţii.”

Europa Liberă: Moldova există ca stat. Moldova are instituţii ale statului, are Procuratură, are justiţie, are ministere.

Ion Jigău: „Le are, dar nu le are în viaţă. Fiindcă dacă ele ar fi în realitate, ele ar face treabă. Şi atunci încrederea ar fi 30-40-50%.”

Europa Liberă: Domnule Jigău, este Parlament, este Preşedinţie şi aşteptăm să fie şi executiv cu drepturi depline.

Ion Jigău: „Dumneavoastră aţi văzut ultimele cercetări, încrederea în instituţiile statului, în principalele instituţii ale statului – guvern, Parlament, Preşedinţie, justiţie. Toate acestea sunt instituţii ale statului.”

Europa Liberă: Slugi ale poporului mai sunt sau nu mai sunt?

Ion Jigău: „Nu cred. Adică nu crede populaţia şi nu cred nici eu. Eu, ca cetăţean şi contribuabil, aş vrea şi o mai multă transparenţă din partea politicienilor. Că ei negociază acolo sub covor sau după culise, pot să negocieze, dar noi trebuie să ştim cine şi ce are de gând să facă, ce spune, ca să vedem diferenţa dintre vorbă şi faptă. Noi nu ştim ce gândesc ei, noi vedem ce vorbe spun ei, dar vedem şi faptele lor – bugetul nu se completează, băncile sunt prădate. Şi atunci noi în ce credem? În ceea ce gândesc ei că nu ştim? În ceea ce vorbesc ei? Nu corespunde realităţii.”

Europa Liberă: Au fost tot mai multe chemări, mai multe îndemnuri din partea forţelor sănătoase care ziceau că nu e cazul să se producă o revoluţie, pentru că Moldova are nevoie de evoluţie. Sunt voci care spun despre aceasta pe interior, dar şi partenerii de dezvoltare accentuează tot mai mult că Moldova are nevoie de evoluţie. Pe de altă parte, creşte revolta în rândul cetăţeanului, pentru că nu prea are cu ce achita facturile, pentru că nu ştie dacă mâine va fi mai în siguranţă. Pentru că omul simplu zice că se aşteaptă să fie şi mai rău decât este.

Ion Jigău: „Aşteptările omului, văzând ce se întâmplă, sunt spre mai rău. Cu adevărat noi avem nevoie de evoluţie. Revoluţiile numai distrug, ele nu construiesc nimic. Evoluţia înseamnă: azi punem o cărămidă, mâine punem o cărămidă, cărămidă virtuală, imaginară în fundamentul acestui stat.”

Europa Liberă: O „cărămidă” însemnând o lege bună, implementarea acestei legi?

Ion Jigău: „Da, sigur. Ceva care poate nu chiar imediat, dar într-o oarecare perioadă de timp ce va urma, va aduce spre bine. Poate nu imediat.”

Europa Liberă: Dar creşterea nemulţumirii din partea cetăţeanului simplu oricum duce la ceva.

Ion Jigău: „Duce la aceea că, atunci când vor fi alegeri, mai devreme sau mai târziu ele vor fi....”

Europa Liberă: Votantul va aştepta ziua alegerilor sau ar putea să iasă în stradă? Sau poate că s-a dezamăgit şi prin faptul că, ieşind în stradă, nimeni nu mai apleacă urechea la păsul său?

Ion Jigău: „Ei sunt dezamăgiţi şi de ieşirea în stradă. Sunt dezamăgiţi şi de ce se întâmplă. În momentul când oricum vor fi alegeri, nu ştiu când, ei îi vor mătura pe toţi actualii de la guvernare, cu certitudine aceasta o putem spune. Da, unele partide care sunt acum la guvernare, speculând pe unele idei sau cumpărând alegătorii, ar putea cumva să se mai menţină în top şi să treacă în Parlament, dar nu vor putea hotărî nimic, fiindcă vor avea extrem de puţine mandate, ceea ce nu le va permite să decidă ceva. Alţii noi care vor veni, toată lumea aşteaptă feţe noi...

Da, şi eu aş dori să văd feţe noi, dar aş dori să ştiu că ele au experienţă, că au responsabilitate, că nu vor băga mâna în buzunarul statului. Deseori mă întreabă oamenii: „Mai este de furat în statul acesta?”, zic: „Este. Fiindcă bugetul statului în fiecare an se completează”. Noi dăm impozite, avem accizele, avem taxele vamale, oricum se strâng bani buni în buget. Şi atunci cel care stă cu cuţitul la o plăcintă mare evident că are mai mult decât unul care stă undeva departe într-un sătuc uitat de lume.”

Europa Liberă: Cetăţeanul vorbeşte mult şi cu text deschis că politicienii sunt persoane compromise. Pe de altă parte, e şi acest joc, care se face în Parlament: unii vorbesc despre transfugii care vin pe lista unui partid şi ajung pe lista altui partid, alţii spun că mai sunt puse în joc sume fabuloase, atunci când e vorba să fie cumpărat unul dintre legiuitori. Sunt modele proaste pentru societate…

Ion Jigău: „Sunt modele proaste. Şi noi trebuie să ne debarasăm de aceste modele.”

Europa Liberă: Cum se debarasează societatea de asemenea modele, dacă tot dumneavoastră ziceţi că alegerile sunt cele care trec prin sită persoanele care trebuie să ajungă în vârful puterii?

Ion Jigău: „Într-o societate democratică acest mod de schimbare a guvernării este unicul. Avem exemple în decursul ultimilor o sută şi ceva de ani în care au venit cei care au vrut să distrugă tot, dar care trăiau într-un lux extraordinar. În Leningradul blocat, primul secretar avea icre roşii şi portocale pe masă în fiecare zi, iar în stradă oamenii mureau de foame şi nu avea cine să-i înmormânteze. Avem exemple, istoria le cunoaşte.”

Europa Liberă: Şi istoria, dezvoltându-se în formă de spirală, arată că se repetă lucrurile?

Ion Jigău: „Multe se repetă, dar, din păcate, deseori ca ceva foarte deformat.”

Europa Liberă: Domnule Jigău, de ce a dispărut onestitatea, sinceritatea, bunul simţ, omenia, calităţi de care e nevoie?

Ion Jigău: „Câteva zeci de ani în urmă noi am fost întrerupţi de la o evoluţie naturală şi ni s-a impus un mod de guvernare nou. Tot a fost distrus, până şi multe biserici, preoţii împuşcaţi, morala a dispărut. Noi acum, după ’90, nu ne-am întors de unde am plecat, dar ne-am întors mult-mult mai în urmă, atunci când nu existau legi, când oamenii trebuiau să şi le facă şi le-au făcut. Ne-am întors în momentul când omul omului îi este duşman. Ne-am întors în momentul când setea de acaparare este extraordinar de mare.”

Europa Liberă: Acapararea puterii?

Ion Jigău: „Acapararea puterii, a banilor, a tot ce e luxos. Iar ispite acum în viaţa aceasta modernă sunt enorm de multe, oamenii au început să adune, să acumuleze. Noi suntem într-o perioadă de capitalism sălbatic, mai sălbatic decât a fost în Vestul sălbatic sau în Europa secolului XV- XVI, în Anglia, sau [secolele] XVIII-XIX în Franţa, [secolelor] XVIII-XIX în Germania. Mai sălbatic, când oamenii nu mai ştiu de nişte limite, de reguli. Democraţia înseamnă reguli de joc, pe care toţi trebuie să le respecte reciproc şi atunci noi ne mişcăm înainte.”

Europa Liberă: Dar de fapt lumea crede că acum domneşte haosul şi anarhia, pentru că nu există stăpâni adevăraţi ai acestui stat.

Ion Jigău: „Stăpâni suntem noi, cetăţenii. Noi suntem, poporul suveran. Noi îi delegăm.”

Europa Liberă: Suveran este poporul, dar în realitate au fost delegate aceste atribuţii celor care sunt în vârful puterii.

Ion Jigău: „Pe care i-am ales noi. Noi nu am ieşit încă din perioada sovietică, Procuratura la noi încă este sovietică, este Procuratura lui Vîșinski, sindicatele încă sunt şcoala comunismului, partidele nu sunt decât nişte clone ale Partidului Comunist. Noi încă nu am învăţat nişte lucruri care erau elementare pentru buneii noştri.”

Europa Liberă: Domnule Jigău, în 25 de ani a crescut şi o nouă generaţie.

Ion Jigău: „Generaţia nouă creşte în mediul care este. Pe deasupra, neavând locuri de muncă aici, ei pleacă. Nivelul de trai acolo este mare. Acolo dacă vrei să munceşti, ai de toate. Şi atunci ei pleacă. Cei mai buni pleacă la universităţi foarte bune. Şi atunci el este recrutat în firme la care noi nici nu puteam visa pe timpuri. Şi atunci el nu mai doreşte să se întoarcă înapoi. Chiar dacă încearcă să vină să schimbe ceva aici, este marginalizat şi nu este admis. Iar cei vechi sunt oricum eşalonul trei, de fapt din Partidul Comunist sovietic. Primul a plecat, al doilea a fost la începutul anilor ’90 şi acum a venit, în mare măsură eşalonul trei, care doresc şi cultivă dorinţa de o mână forte. Deci, sunt nişte neostalinişti deghizaţi în democraţi…”

Europa Liberă: Dar cetăţenii aşteaptă să fie identificaţi nişte salvatori ai naţiunii. Pot fi găsiţi aceşti oameni care să salveze destinul statului Republica Moldova, ţinând cont că ţara e pe muchia prăpastiei sau chiar se adânceşte într-o mlaştină?

Ion Jigău: „Eu cred că da. Mulţi ani în urmă făceam nişte modelări ale populaţiilor biologice, nu cele socio-umane, biologic-sociale. Dacă populaţia este de peste un milion de indivizi, în principiu ea are capacitatea de a se reface, se reproduce. Avem această capacitate. Este altceva că încă şi oamenii se lasă cumpăraţi, atunci când votează. Politicienii, ajunşi pe listă la un partid, nu ies din cuvântul şefului de partid. Şeful de partid, care finanţează de fapt partidul, decide totul. Şi încă mai plutim în această derivă care nu ştim unde ne va duce.”

Europa Liberă: Şi acum se luptă binele cu răul. Cine e bine şi cine e rău?

Ion Jigău: „Bine sunt cei care doresc să schimbe spre bine. Din păcate, tribuni adevăraţi deocamdată nu văd. Fiindcă, dacă facem o analogie cu istoria antică, în momente de criză, la plebe apărea un tribun, doi, trei, care duceau mulţimea după ei, acel popor care trebuie să fie suveran îl duceau spre anumite schimbări şi corectau într-un fel sau altul lucrurile. Noi încă nu avem tribuni.”

Europa Liberă: Lider naţional e numită Maia Sandu. Lumea mai crede şi în Ion Sturza. Sunt oameni care încearcă să spună că şi printre cei care au protestat în stradă se întrezăresc anumite figuri care ar putea să fie parte a echipei unui lider naţional.

Ion Jigău: „Într-un fel, ei au apărut relativ devreme după ciclul electoral. Acum, conform regulilor de joc în democraţie, noi trebuie să aşteptăm încă trei ani.”

Europa Liberă: Ca să se epuizeze mandatul actualilor parlamentari?

Ion Jigău: „Acestea ar fi regulile de joc. Şi atunci noi trebuie să ne împăcăm cu o anumită situaţie de care noi înșine suntem vinovaţi. Toţi doresc să revizuiască această situaţie, dar ca să revizuieşti aceasta înseamnă o revoluţie. Deci, revoluţie nu putem face. Noi trebuie să mergem pe calea evoluţiei, trebuie să exercităm presiuni asupra guvernanţilor.”

Europa Liberă: Dar aceste presiuni cum se fac, domnule Jigău? Dumneavoastră, ca sociolog, cunoaşteţi foarte bine.

Ion Jigău: „Cel puţin şi cu strada, şi cu ameninţarea cu votul negativ. Să-i facem să fie câtuşi de puţin responsabili pentru perioada în care ei sunt la guvernare.”

Europa Liberă: Şi după ce lumea a ieşit în stradă, s-a schimbat atitudinea politicienilor?

Ion Jigău: „Noi trebuie să le spunem: „Noi vă vom băga la dubă, după patru ani. Chiar dacă nu vă băgăm acum, vă vom băga peste patru ani la dubă’.”

Europa Liberă: Pentru ei nu mai e o sperietoare acest lucru.

Ion Jigău: „Dacă vor fi băgaţi la dubă şi le vor fi confiscate toate averile căpătate ilegal, atunci ei poate se vor gândi.”

Europa Liberă: Eu v-am întrebat: după protestele din stradă s-a schimbat atitudinea politicianului faţă de cetăţean?

Ion Jigău: „Nu. Ei au încercat să-i manipuleze pe aceşti cetăţeni. Noi avem două tabere acolo.”

Europa Liberă: Tabăra pro-europenilor şi tabăra pro-esticilor, pro-ruşilor.

Ion Jigău: „Da. Dacă veţi vedea ce lozinci s-au strigat într-o parte mai des şi ce lozinci s-au strigat în altă parte mai des, ele de fapt coincid cu anumite interese.”

Europa Liberă: „Jos oligarhia!” s-a strigat şi într-o tabără, şi în alta.

Ion Jigău: „Da. Dar frecvenţa strigătelor, noi zicem că este zgomotul alb, dacă e sub 1%, când măsurăm. Şi dacă e 50%, înseamnă că e bine, înseamnă că e adevărat, înseamnă că oamenii vor ceva.”

Europa Liberă: Domnule Jigău, proteste au avut loc şi la vest de Republica Moldova, în România, şi la est de Republica Moldova, în Ucraina. Rezultatele sunt total diferite decât ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.

Ion Jigău: „Ucraina a mers după un alt scenariu, dacă folosim acest termen, unul destul de violent. În România la muncă este DNA. În rezultat în 2015, şi se prevede și în 2016, România are cea mai mare creştere a produsului intern brut din toată Europa, ceea ce înseamnă mult şi înseamnă bine pentru ţară. Da, s-a schimbat şi acolo guvernul în rezultatul unor demisii spectaculoase în urma anumitor situaţii care au avut loc în ţară.”

Europa Liberă: În urma ieşirii în stradă. Populaţia a ieşit în stradă şi a făcut presiuni asupra guvernanţilor.

Ion Jigău: „La noi deocamdată chestia aceasta nu se întâmplă, din simplul motiv că noi în Parlament avem o mulţime de segmente care de fapt reprezintă segmentarea societăţii noastre. Aşa este şi în societate: unii vor spre Est, alţii vor spre Vest. Cei care vor spre Vest în mare parte sunt plecaţi, nu pot influenţa mersul lucrurilor aici. Apoi sunt diferite atitudini: ce limbă vorbim, ce probleme sociale trebuie să rezolvăm ş.a.m.d. Parlamentul este împărţit foarte tare, ei nu se pot înţelege, fiindcă mai au şi interesele lor personale, jilţuri vor, jilţuri care au acces la finanţe mari. Cele mai mari fraude se fac în zona achiziţiilor publice.”

Europa Liberă: Cele mai mari provocări în 2016 care vor fi pentru Moldova?

Ion Jigău: „Le avem aceleaşi ca în 2015: criza politică, criza financiară, bugetul nu se completează, problemele sociale ale cetăţenilor nu sunt rezolvate,

oamenii pleacă în continuare. Dacă vorbim în limbaj sociologic, lipsa totală de încredere, capitalul social al guvernanţilor noştri este zero, la pământ. Da, speranţa moare ultima. Să sperăm că ea încă e vie, că cel puţin în al 12-lea ceas cei care decid soarta acestui popor în Parlament, liderii fracţiunilor parlamentare, liderii de partide se vor trezi şi vor înţelege care este menirea lor adevărată.”

Europa Liberă: Iar menirea lor adevărată este să pună în capul mesei interesul cetăţeanului.

Ion Jigău: „Interesul ţării, care exprimă de fapt şi interesul cetăţeanului. Interesul ţării este ca noi să avem ordine, să nu avem crize politice la fiecare două-trei luni, să avem un buget care cât de cât se completează şi se plătesc la timp salariile şi pensiile. Pensiile şi salariile bugetarilor, fiindcă de salariile celor lucrează în privat au grijă patronii.”

XS
SM
MD
LG