Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu deputatul PDM.

Lipsa de cvorum în şedinţa specială de luni a Parlamentului, lipsă – potrivit multora - creată artificial, nu a lăsat nicio şansă echipei guvernamentale pe care o propunea Ion Sturza. PDM şi-a asumat, se pare, rolul de iniţiator al constituirii unei majorităţi absolute care să-i impună şefului statului un nou candidat la funcţia de prim-ministru. Ce partitură vor trebui să urmeze deputaţii aspiranţi la majoritate până la o eventuală instalare a unui nou guvern?

Sergiu Sîrbu

Sergiu Sîrbu

O convorbire astăzi cu deputatul PDM Sergiu Sârbu.

Europa Liberă: Înainte de toate, dle Sîrbu, vroiam să vă întrebăm dacă crearea premeditată a lipsei de cvorum este o modalitate politică îndreptăţită sub aspect juridic şi etic într-un Parlament și ne referim la situația de ieri?

Sergiu Sîrbu: „În primul rând vreau să spun că cel puțin din partea Partidului Democrat nu a existat nicio intenție de a lipsi intenționat de la ședința plenară. Noi am avut multe întrebări pregătite din timp pentru candidatul la funcția de prim-ministru, la Comisia juridică au fost prezenți toți reprezentanții noștri, au dat întrebări, eram gata de ședința plenară, dar s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat – nu a fost cvorum.

Unii deputați din fracțiunea noastră care au lipsit au lipsit motivat, câțiva sunt în concedii medicale, câțiva sunt plecați peste hotare și nu au avut posibilitate să revină, deci sunt motive obiective. Din punct de vedere juridic lipsa de cvorum înseamnă vot negativ, înseamnă tentativă eșuată. Nu sunt de acord cu cei ce spun că ce este o lipsă de respect sau ceva intenționat.

Oricum, juridic înseamnă că Guvernul Sturza ieri nu a primit vot de încredere și avem deja precedente juridice în anul 2000, atunci când alegerea președintelui țării, de asemenea, nu a fost cu cvorum. Curtea Constituțională atunci a spus că blocarea procedurii sau boicotarea este o formă de protest și un vot negativ înseamnă că tentativa este consumată și eșuată.”

Europa Liberă: Să vorbim despre viitor, dle Sîrbu. Partidul Democrat, prin precizările preşedintelui său Marian Lupu, a anunţat cu tonalitate de iniţiator reluarea procesului de formare a unei majorități parlamentare. Din ce actori?

Sergiu Sîrbu: „Cu siguranță nu avem altă soluție decât să reîncepem negocierile, să găsim un consens cu alți factori politici, evident cu Partidul Liberal, cu Partidul Popular European din Moldova, cu deputații neafiliați, de ce nu și cu Partidul Liberal Democrat din Moldova și să vedem în ce măsură este gata să discute. Nu avem încotro și trebuie să reluăm acele negocieri pentru a forma o majoritate și, totuși, pentru a găsi un consens în privința unui viitor Guvern. Trebuie să instaurăm o stabilitate în Republica Moldova și începând cu ziua de astăzi aceste discuții deja vor începe.”

Europa Liberă: Când spuneți neafiliați aveți în vedere cei 14 deputați foști comuniști care au format Platforma Social-democrată?

Sergiu Sîrbu: „Cu siguranță da, nu avem alți deputați. Să nu uităm că noi trebuie să ne asigurăm cu o majoritate de cel puțin 61 de voturi pentru ca să putem să soluționăm și problema alegerii șefului statului doar într-o lună două și nu are sens să alegem un Guvern ca ulterior să ne blocăm în alegerea șefului statului. Noi avem nevoie practic de toți deputații care sunt dispuși și s-au declarat dispuși să discute formarea unei majorități.”

Europa Liberă: Deputaţii, o parte a lor - să zicem – ar putea fi interesaţi mai mult, cum s-a mai întâmplat, de păstrarea mandatelor lor decât de binele ţării, să spunem așa. Cum este acum – sub aspect juridic – descurajată posibilitatea ca un deputat sau altul să-şi schimbe din interese meschine sau sub presiuni haina politică, partidul ș.a.m.d.?

Sergiu Sîrbu: „Eu vreau să vă spun că la timpul său Winston Churchill a schimbat patru partide, ceea ce nu l-a împiedicat să fie un politician pe măsură și să aducă rezultate, și să câștige Al Doilea Război Mondial. Nu cred că în politică schimbarea viziunilor politice sau schimbarea partidului este o crimă din simplu motiv că în Republica Moldova practic nu avem doctrina și nu avem ideologie.

În Republica Moldova nu există tradiții și cultură politică, astfel însele partidele politice foarte des își schimbă viziunile, direcțiile și orientările și astfel evident că membrii partidelor au tot dreptul să se dezamăgească în acele acțiuni ale liderilor de partid și să nu fie de acord cu unele acțiuni. Și, atunci care este soluția? Evident că soluția este să-și continue activitatea așa cum au fost făcute angajamentele față de alegători, nu pot ei rămâne ostaticii unor ambiții ai unor lideri de partid, trebuie să meargă înainte. Nu este vorba de păstrarea fotoliului, este vorba de acele viziuni proprii pe cât de corect sau incorect au procedat. Să-i judece alegătorii la următoarele alegeri.”

Europa Liberă: Sub aspect juridic, are vreo importanţă dacă Parlamentul, în urma a fel de fel de transformări, jocuri politice, poate chiar coruperii unor deputaţi eventual nu mai reflectă voinţa politică exprimată de electorat la alegerile parlamentare precedente?

Sergiu Sîrbu: „Nu are absolut nicio tangență. Conform articolului nr. 70 din Constituția Republicii Moldova orice mandat imperativ este nul. Adică, nu este posibil să condiționezi mandatul unui deputat cu nimic absolut, nici cu păstrarea unei viziuni politice, nici cu păstrarea într-un partid, într-o fracțiune. Este dreptul deputatului să părăsească fracțiunile, deoarece el este doar în slujba poporului, el răspunde doar în fața alegătorilor prin acele angajamente luate și deputatul este absolut juridic protejat față de astfel de acțiuni. Este dreptul și libertatea lui. Are dreptul și la vot liber și juridic el nu poate fi persecutat sau tras la răspundere pentru opiniile exprimate.”

Europa Liberă: Potrivit interpretării Curţii Constituţionale, majoritatea parlamentară (de opţiunea căreia va fi obligat să ţină cont şeful statului) urmează a fi - formalizată, nu doar declarată, însă cu indicarea deputaţilor care o constituie, cu specificarea disponibilităţii de a susţine o anumită candidatură pentru funcția de prim-ministru şi cu notificarea oficială în adresa Președintelui Republicii Moldova. Cum la modul practic vedeţi să se facă acest lucru?

Sergiu Sîrbu: „Cred că este foarte simplu. Așa cum s-a făcut și anterior, de exemplu prin semnarea unui Acord de constituire a unei majorități parlamentare semnate de toate părțile cu indicarea concretă a domeniilor de responsabilitate, inclusiv cine urmează să preia funcția de prim-ministru. Fie prin semnarea unei declarații de constituire a unei majorități cu indicarea candidatului și semnate de părți. Cred că orice formă scrisă este binevenită atât timp cât nu avem notificare în legislație. Cred că anume asta a avut în vedere Curtea Constituțională.”

Europa Liberă: Până la 11 ianuarie - termenul anunțat de Marian Lupu - cam asta ar trebuie să se întâmple: să se semneze un Acord de constituire, formalizare a acestei coaliții?

Sergiu Sîrbu: „Exact. Sperăm foarte mult că va fi semnat un document, fie Acord, fie declarație, dar va fi semnat un document pentru a începe deja la modul practic negocierile asupra investirii unui Guvern care într-adevăr să aibă susținerea Parlamentului. Nu prea avem mult timp de tergiversare.”

Europa Liberă: Ce se poate întâmpla – în opinia Dvs. - dacă şeful statului ar nesocoti sau ar ignora propunerea unei majorităţi absolute pe motiv că va crede că interpretarea Curţii Constituţionale, de fapt, este un fel de amendament abuziv pentru Legea fundamentală? Ce poate urma în asemenea caz?

Sergiu Sîrbu: „Deciziile Curții Constituționale nu trebuie să fie comentate, trebuie să fie executate. Doar Curtea Constituțională are competența de a peria asupra supremației Constituției și evident, toate instituțiile, toți factori decizionali urmează să se conformeze. Pot să nu fie de acord, dar legea este dură și de aceea trebuie evident să o interpretezi cu bună credință așa cum a menționat în Înalta Curte. Nu prea văd care ar fi o altă soluție decât să execuți.”

Europa Liberă: Dar dacă șeful statului ar refuza să desemneze un candidat pentru că îl va considera țintă a unor suspiciuni de corupţie sau de alte păcate?

Sergiu Sîrbu: „Cu siguranță teoretic orice este posibil. Doar că eu consider că deja în cazul în care candidatul este unul ne demn din diferite motive anume Parlamentul este organul care trebuie să se expună în ultimele instanțe asupra integrității acestuia prin acordarea sau ne acordarea votului de încredere. În cazul în care este o majoritate parlamentară șefului statului îi revine o funcție formală așa cum este și cu numirea Guvernului după ce Guvernul a primit votul de încredere a Parlamentului – este o obligație formală. Republica Moldova este una parlamentară și evident trebuie să ia în considerare Parlamentul, în caz contrar deja avem anumite abuzuri din partea unei sau altei autorități. Avem separația puterilor și vrem ori nu vrem, dar sunt obligațiile constituționale.”

Europa Liberă: Partidul Democrat își menține cumva opțiunea pentru un candidat anume la funcția de prim-ministru?

Sergiu Sîrbu: „Nu avem luată decizia asupra unui anumit candidat. Noi avem doar opțiunea că suntem cel mai mare grup parlamentar în Parlament și trebuie să avem dreptul la prima opțiune, inclusiv de a propune candidatura la funcția de prim-ministru și cu siguranță în urma negocierilor, discuțiilor care vor avea loc zilele acestea sperăm să ajungem la un numitor comun. Și, evident, ulterior cu siguranță dacă vom decide, atunci vom înainta și candidatura la funcția de prim-ministru și nu doar un candidat anume, dar un candidat și o viziune care să scoată Republica Moldova din această profundă criză, pentru a instaura un Guvern stabil și cât mai urgent pentru a soluționa problemele țării.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG