Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu Ion Munteanu și Marin Ciobanu, propuși a fi miniștri în guvernul Ion Sturza.

Republica Moldova - la începutul unui an politic extrem de complicat. Primul test va avea loc chiar astăzi în Parlament unde Ion Sturza va veni însoțit de echipa sa să ceară votul de investitură. Am văzut zilele trecute o premieră în politica moldovenească, cea în care pretendenții la fotoliile de miniștri au semnat o declarație pe proprie răspundere de integritate. Am văzut la fel și multă reticență că acest guvern va trece. Dar cei direct vizați ce cred oare? Încercăm să aflăm într-o discuție cu doi dintre potențialii membri ai guvernului, Ion Munteanu propus la finanțe și Marin Ciobanu – la economie.

Europa Liberă: Am vrea să aflăm motivele pentru care ați pornit la acest drum nu tocmai sigur. Însuși dl Sturza recunoștea că nu i-a fost ușor să convingă oameni să-l urmeze. A încercat un guvern format din absolvenți ai unor instituții gen Harvard, spunea dumnealui, dar nu a reușit, pentru că acest tip de oameni sunt învățați să se lanseze doar în proiecte absolut sigure, fezabile. Dvs. ați acceptat. Ce v-a motivat? Dle Ciobanu?

Marin Ciobanu

Marin Ciobanu

Marin Ciobanu: „Dacă e să vorbim de studii, nu cred că studiile pe care le-am primit eu în Germania sunt mai rele față de cele de la Harvard. Dacă e să răspund la întrebarea Dvs., voi spune că, în primul rând, e responsabilitate civică, fiindcă trebuie să-ți asumi riscul atunci când țara are nevoie probabil cel mai mult de tine, deoarece noi acum ne aflăm într-o situație foarte dificilă atât economic, cât și politic.”

Ion Munteanu: „Pentru a răspunde la această întrebare mai întâi aș vrea să analizăm puțin circumstanțele în care suntem. Practic din luna noiembrie 2014 când au avut loc alegerile parlamentare și până în luna ianuarie 2016, deci timp de un an și ceva s-au perindat două guverne care nu au durat decât doar cinci luni, restul timpului țara este lipsită de guvernare. Situaţia nu e cea mai fericită. Din acest considerent, evident că această desemnare a dlui Sturza în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru și invitația care ne-a făcut-o ne-a determinat să ne asumăm această responsabilitate socială, în condiţiile în care avem competențele și cunoștințele necesare pentru a încerca să schimbăm lucrurile acestea pentru ca țara să aibă un guvern. Este un proces democratic și acest proces trebuie să aibă o finalitate, deoarece o țară trebuie să fie guvernată.”

Europa Liberă: Acum să vorbim mai detaliat despre domeniile pe care ar trebui să le administrați, dacă ajungeți la timonă. Dle Munteanu, aș începe cu Dvs.. Neajunsurile finanțelor publice par a fi imense deja. De la dl Sturza am aflat zilele trecute că din februarie nu ar mai fi cu ce se plăti pensiile și salariile. Cu ce soluții veniți în acest domeniu, se pare, de criză absolută?

Ion Munteanu

Ion Munteanu

Ion Munteanu: „Aveți perfectă dreptate, este un domeniu de criză, și nu numai cel al finanțelor, dar și domeniul macro-economic în general, în afară de cel politic care deja l-am menționat. Trebuie să fim conștienți că începând cu a doua jumătate a anului 2014 când au fost devalizate cele trei bănci, inclusiv Banca de Economii, situația din țară a degradat brusc, principalul efect fiind asupra cursului de schimb. Respectiv, deprecierea enormă a leului moldovenesc față de principalele valute de referință ne-au deplasat într-un nou sistem de coordonate care este nu unul tocmai fericit, mai bine zis este total nefericit, ca să fim mai clari. Respectiv, această depreciere a monedei naționale a dus la măsuri monetare dure - Banca Națională după câte cunoașteți a mărit rata de refinanțare până la nivele record, rezervele obligatorii sunt de asemenea mici, la doar 32% din necesar pentru depozitele în lei moldovenești, după care aceste măsuri de politică au dus la niște efecte de încetinire a creditării sectorului real.”

Europa Liberă: Aveți soluții imediate? Noi am auzit câteva de la premierul desemnat - relaxare fiscală, capitalizarea băncilor de către acționarii, de voie sau de nevoie dacă va fi necesar, chiar sub amenințarea naționalizării, acord cu FMI, impozit de lux… Deci, doar câteva soluţii, pe c are cu siguranţă le-ați discutat cu dl Sturza. Ce exact ar urma să întreprindeți?

Ion Munteanu: „În primul rând trebuie deblocate relațiile cu Fondul Monetar Internațional, semnarea memorandumului în acest sens. De asemenea trebuie deblocate relațiile cu principalii donatori ai Republicii Moldova. Însă, trebuie să fim conștienți că aceste relații pot fi deblocate atât de simplu și, respectiv, se impun reforme destul importante.”

Europa Liberă: Ar fi printre ele şi relaxarea fiscală sau nu credeți că e necesar?

Ion Munteanu: „Relaxarea fiscală ar fi un pas ulterior, deoarece ca urmare a deprecierii monedei naționale a avut loc o restrângere a bazei fiscale. Respectiv, este o situație, un cerc vicios care trebuie rupt în timp și, respectiv, odată cu stabilizarea situației cu politicile mai puțin dure monetare va fi posibil într-o etapă ulterioară și relaxarea fiscală. Dar în acest moment relaxarea fiscală este un potențial risc. Se va merge mai degrabă pe reducerea anumitor cheltuieli, iar după deblocarea relațiilor cu organismele internaționale, după relaxarea politicii monetare, va fi posibilă ulterior, într-o etapă următoare, și o relaxare fiscală.”

Europa Liberă: Dle Ciobanu, am auzit multe cuvinte de laudă despre ce ați reușit să faceți în Zona Economică Liberă de la Bălți, mai ales despre câte investiții ați reușit să atrageți. Dar diferențele ar putea fi imense între ceea ce ați făcut și ce vă propuneți să faceți la nivel de ţară. Sau nu credeți?

Marin Ciobanu: „Nu neapărat. Dacă există un crez, se reușește. Evident că noi, cu echipa, în caz dacă ajungem să preluăm Ministerul Economiei, avem o listă de priorități. Le-aș împărți în două blocuri – acțiuni imediate, care ar ține de intervenția noastră atât în Republica Moldova, cât și peste hotarele ei. Eu constat cu regret că noi avem circa 35 de misiuni diplomatice care ne reprezintă în afara țării, dintre care avem vreo 30 de ambasade și vreo cinci consulate și pot constata cu regret că pe parcursul la șase de ani nu am avut nicio solicitare din partea vreunui ambasador sau a unui atașat economic care să vină cu o propunere, ori să-i facă o vizită unui investitor, ori să dea o consultanță unui investitor. De ce spun asta? Pentru că eu am reușit să aduc câte 2-3 investitori pe an încă atunci când eram student. Or ei au un alt statut acolo? Care ar fi o primă acțiune în cazul dat? Atașații economici să fie subordonați direct Ministerului Economiei.”

Europa Liberă: Dar după crizele politice, dle Ciobanu, din ultima vreme, mai ales după „miliard”, ce investitor ar veni în Moldova decât probabil un sinucigaș? Vorbesc aici despre imaginea foarte proastă pe care o are Republica Moldova?

Marin Ciobanu: „E adevărat, dar asta nu înseamnă că dacă acum suntem în situația în care suntem trebuie să stăm cu toții cu mâinile în jos. Și eu chiar vin să vă contrazic ceea ce spuneți Dvs. Anume acum, pe sfârșit de an, noi am semnat trei contracte mari. Deci, în anul viitor îşi iau startul trei investiții foarte mari și declar cu toată responsabilitatea: avem compania „Sumitomo Electric Bordnetze” – care va investi 17 milioane de euro și deja şi-a asumat răspunderea de a porni șantierul din luna februarie, avem compania „DRÄXLMAIER” care în sfârșit, după multe perturbații pe care le-a avut, a luat decizia să mai investească 22 de milioane și să creeze încă 3000 de locuri noi de muncă.”

Europa Liberă: Deci, vreţi să spuneţi că viața bate filmul, dle Ciobanu. Alte provocări? Monopolurile, întreprinderile de stat? Cum acționați cu ele?

Marin Ciobanu: „Evident că toate monopolurile trebuie distruse. Dar eu aș vrea totuși să discutăm mai mult despre partea aplicativă. Eu totuși insist să spun că ambasadorii nu trebuie să plece în străinătate la odihnă pe patru ani și să dea cu părerea. Ce fac ei acolo în străinătate? Noi îi schimbăm dintr-o țară în alta, ei stau și beau cafea și își aleg țara de destinație în funcție de unde doresc unii să-și învețe copii.”

Europa Liberă: Dar ambasadorii nu o să-i numiți Dvs., dle Ciobanu.

Marin Ciobanu: „Se poate de făcut un algoritm. Haideți împreună să facem un exercițiu de gândire. Dacă ambasadorilor li s-ar pune din start un contract unde va fi stipulat punctul că dacă timp de un an de zile, el nu aduce 2-3 investitori în funcţie de țară, atunci el automat are obligațiunea să se întoarcă acasă. Și atunci, credeți-mă, când planează riscul de a se întoarce, omul devine foarte inventiv: ori organizează diferite forumuri, ori își ia mapa sub braț și umblă și abordează investitorii aferenți.”

Europa Liberă: Vă cer o previziune: cu ce credeți că se va încheia pentru Dvs. și pentru Guvernul Sturza ziua de astăzi?

Ion Munteanu: „Este un exercițiu democratic și nu doar democratic, ci şi un exercițiu politic, fiindcă parlamentarii sunt membri ai unor partide politice. Ei urmează să-și expună opinia și atunci vom vedea rezultatul.”

Marin Ciobanu: „Știți cum se spunea înainte - uneori e bine să dai Moscova, ca să câștigi războiul. Eu cred că deja carul s-a urnit din loc și, cum spunea dl Sturza, trenul lui nu are frâne și aici mă refer la o speranță de deșteptare a societății civile.”

Europa Liberă: Rămâneți în acest tren, indiferent de rezultatul de astăzi?

Marin Ciobanu: „Eu rămân în tren, indiferent de votul de astăzi.”

Europa Liberă: Ați semnat niște declarații de integritate. Dacă deveniți miniștri, fenomenul acesta ar putea să ia amploare și să-i vedem și pe alți cinovnici semnând așa ceva sau e suficient faptul că ați semnat Dvs. asta?

Ion Munteanu: „Eu consider că faptul că am semnat aceste declarații este deja un precedent și acest precedent, indiferent de faptul devenim sau nu devenim miniștri, trebuie să fie deja o cutumă pentru viitor și trebuie luat ca atare pentru viitoarele guverne.”

Marin Ciobanu: „Eu cred că s-a creat un precedent și atunci când cineva va avea speranțe să pretindă la o funcție de stat, se va gândi de două ori. Noi am avut în ultimul timp situații nu neapărat plăcute, când la cineva diploma nu era veridică și am văzut că aceste sunt semnale rele atât în țară, cât și în afară. Multă lumea deja va cădea pe gânduri înainte de a face un asemenea pas. Dar eu cred că acesta va deveni o tradiție în Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG