Linkuri accesibilitate

Vasile Plămădeală: „Instabilitatea economică și politică de la Chișinău afectează procesul de implementare a Acordului de Asociere cu UE”


Un interviu din seria bilanțuri 2015 cu un consilier pentru comerț din cadrul delegației UE în R. Moldova.

Europa Liberă: Dacă e să tragem linie acum la sfârșit de an, vreau să ne spuneți care a fost impactul implementării Acordului de Liber Schimb asupra economiei din Republica Moldova?

Vasile Plămădeală

Vasile Plămădeală

Vasile Plămădeală: Din păcate, la moment, nu avem această creștere economică care am putea să o catalogăm ca rezultat al Acordului de Liber Schimb, însă pentru aceasta sunt un șir de cauze și un șir de motive care nu au permis acest lucru.

În contextul relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, și în special a celor comerciale, a existat și există o evoluție pozitivă. Astfel, este prematur de spus că după finalizarea anului 2015 care a coincis și cu primul an de la implementarea Acordului de Asociere nu au fost atinse careva rezultate.

Cu toate că ceea ce ține de statisticile comerciale, sunt evoluții semnificative și date care caracterizează procesele economice ce au loc între părți.

Europa Liberă: În 2015, Moldova mai mult a exportat în Uniunea Europeană sau a importat?

Vasile Plămădeală: Aici vreau să menționez că vorbind despre importuri și exporturi, trebuie să analizăm balanța comercială. Din păcate, balanța comercială a Republicii Moldova și a Uniunii Europene, este una negativă. Ceea ce înseamnă că Republica Moldova mai mult importă din Uniunea Europeană decât exportă. Conform datelor Biroului Național de Statistică, balanța comercială este de 619 milioane de dolari cu deficit, adică mai mult s-a importat din Uniunea Europeană decât s-a exportat. Însă ce este de remarcat că este în descreștere, pe când anul trecut în aceeași perioadă balanța la fel era negativă, dar era de un miliard și o sută de milioane de euro, se observă că tendința este în descreștere.

Aș vrea să atenționez asupra faptului că… da, anul 2015 este unul foarte dificil, și având în vedere faptul că exporturile Republicii Moldova la nivel global în primele zece luni ale anului au scăzut cu 16%, este de menționat că exporturile către piața Uniunii Europene practic nu au fost afectate. Există doar o micșorare nesemnificativă, de aproximativ 1%, în termeni valorici, în termeni monetari, dacă putem să spunem așa. Pe când în volume fizice exporturile de fapt au crescut. Aici ca să fie mai clar vorbim despre cantități, de bunuri livrate mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Însă din cauza crizei economice și financiare, a devalorizării monedei naționale, avem o valoare un pic mai mică decât cea de anul trecut.

Aș vrea să menționez că este de fapt prematur de vorbit per ansamblu pentru anul 2015 în termeni de comerț și date statistice, deoarece nu este încă încheiat, și este bine cunoscut că exporturile mai ales a produselor agricole masiv au loc în ultimul trimestru a anului. De asta consider că relevant va fi să ne întoarcem la această discuție în luna martie către începutul anului 2016, când vom putea da anumite date statistice ale Uniunii Europene în acest sens.

Totodată, trebuie de menționat că, cota produselor sectorului agroalimentar în totalul exporturilor a crescut cu aproximativ 31%, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană este un consumator important a produselor sectorului agroalimentar, fapt ce nici într-un caz nu diminuează importanța acestei piețe pentru agricultura Republicii Moldova.

Europa Liberă: Asta înseamnă că ideea cu privire la faptul că piața Republicii Moldova urma să fie inundată de produsele europene, în defavoarea produselor autohtone, a fost doar un mit?

Vasile Plămădeală: Era o discuție și polemică aprigă între susținătorii și pesimiștii Acordului de Liber Schimb precum că piața Republicii Moldova va fi invadată de către bunurile parvenite din Uniunea Europeană, care vor fi mult mai ieftine, mai competitive și vor distruge industria locală. Vreau să vă comunic că importurile din Uniunea Europeană, în anul 2014, au crescut doar cu 3%, ceea ce înseamnă că acest fapt nu s-a adeverit, și din păcate asistăm la al doilea an consecutiv, anul 2015, când importurile din Uniunea Europeană au scăzut în genere, aici nu merge vorba de nici un fel de creștere a importurilor. Astfel, toate zvonurile, și toate insinuările, precum că piața moldovenească va fi invadată de produse din Uniunea Europeană s-au adeverit a fi doar niște speculații.

Europa Liberă: Dacă este să vorbim despre provocările din acest an, care au fost acestea, în cadrul procesului de implementare a Acordului?

Vasile Plămădeală: Din păcate, la acest moment, din varii surse, observăm că, climatul de afaceri are tendințe de a se înrăutăți, de a se dezvolta dacă am putea spune nu în direcția ușurării modului de a genera sau de a dezvolta afaceri și genera profituri. Însă sperăm că Guvernul Republicii Moldova va menține în lista priorităților îmbunătățirea climatului investițional, ca reprezentanții businessului să poată să se dezvolte fără nici un fel de temeri sau să obțină încrederea în Guvern ca într-un partener de încredere care nu schimbă regulile de joc peste noapte.

Multe voci sugerează că rezultatele modeste atinse de economia Republicii Moldova în 2015 sunt într-o oarecare măsură influențată de situația din sectorul bancar și nebancar. Nu vreau să comentez față de recentele evoluții din sectorul bancar, dar vreau să mă refer la sectorul nebancar, și anume la piața asigurărilor, care s-a ciocnit de un șir de provocări în 2015.

Una din ele fiind riscul ca Republica Moldova să fie suspendată din calitatea sa de țară membru în sistemul internațional de asigurări Carte Verde, risc care persistă și care n-a fost înlăturat. Care din păcate va avea o influență negativă asupra activității economice deoarece va duce la blocarea parțială, crearea unor obstacole inclusiv pentru exporturile din Republica Moldova către piața din Uniunea Europeană.

Totodată, la capitolul provocări ale implementării Acordului de Liber Schimb, aș dori să menționez că la etapa curentă, Republica Moldova, exportă către Uniunea Europeană produse industriale și produse agricole.

Aș vrea să mă opresc la exportul de produse agricole în mod special. Și anume la faptul că sunt exportate fără nici un fel de restricții produse ce provin din sectorul vegetal. Vorbim despre produse de origine vegetală care sunt exportate către piața Uniunii Europene fără taxe, cu toate că anumite cote tarifare sunt menținute. Dar vreau să atrag atenție sporită la potențialul vast care urmează să aducă cele mai mari beneficii pentru exporturile și pentru economia Republicii Moldova și aici mă refer la exporturile produselor de origine animală, care la moment o consider o provocare. Aceasta reprezintă o provocare atât pentru mediul de afaceri cât și pentru autorități. Aici mă refer la ministerul Agriculturii și Agenția Națională a Siguranței Alimentelor, care urmează să implementeze un domeniu destul de dificil, și anume cel al standardelor sanitare și fitosanitare, care odată implementat va acorda acces produselor de origine animală către piața Uniunii Europene.

Europa Liberă: Dacă este să vorbim de perspectivele implementării acestui Acord, în contextul instabilității de la Chișinău, despre ce perspective putem discuta?

Vasile Plămădeală: Desigur că instabilitatea economică și politică de la Chișinău afectează procesul de implementare a Acordului de Asociere. Vreau să vă dau doar un simplu exemplu, în ceea ce ține de aproximația legislației. De exemplu toate actele aprobate de către Guvern în anul 2014, după alegerile din 30 noiembrie, au fost remise spre reavizare Guvernului, după formarea noului Parlament, fapt ce a dus la anumite tergiversări, nu atât tergiversări, dar la consumarea unei perioade îndelungate de timp până la aprobarea acestor acte legislative.

Consider că sub acest aspect instabilitatea politică din Republica Moldova va afecta inclusiv implementarea prevederilor Acordului de Liber Schimb în materie de aproximare legislativă. La fel, putem vorbi despre o careva incertitudine și o ezitare a autorităților în condițiile curente de a implementa anumite prevederi despre care m-am referit anterior, ca de exemplu standardele sanitare, deoarece majoritatea acțiunilor care urmează să fie îndeplinite, urmează să aibă ca și garant un Guvern funcțional, un executiv care poate da dovadă că poate implementa anumite angajamente asumate.

XS
SM
MD
LG