Linkuri accesibilitate

Valeriu Chiveri: „Este evident că unele centre de influenţă au încercat să utilizeze minorităţile naţionale în destabilizarea situaţiei atât în Ucraina, cât şi în R. Moldova”


„Integrarea minorităților naționale în spațiul post-sovietic – Ucraina și Republica Moldova” - concluziile unui raport, văzute de un fost adjunct al ministrului de externe.

Institutul de politici și reforme europene în cooperare cu Asociația pentru Strategia de Integrare Europeană din Germania și Institutul pentru Politici Mondiale din Ucraina), a elaborat studiul „Integrarea minorităților naționale în spațiul post-sovietic – Ucraina și Republica Moldova”. Despre concluziile lui un interviu cu fostul adjunct de ministru de externe, Valeriu Chiveri.

Europa Liberă: De ce aţi readus în actualitate problema integrării grupurilor etnice?

Valeriu Chiveri

Valeriu Chiveri

Valeriu Chiveri: „Problema respectivă a fost readusă în actualitate dintr-un motiv evident. Situaţia regională în ultima perioadă s-a schimbat dramatic, iar minorităţile naționale din această regiune au fost impuse într-un fel să fie parte la acest joc geopolitic care are loc în regiunea Mării Negre. Şi, a propos, acest studiu a fost elaborat în cadrul unui proiect mai larg, care se numeşte consolidarea capacităţilor minorităţilor naţionale şi organizaţiilor nonguvernamentale în promovarea practicilor de soluţionare durabilă a conflictelor în regiunea Mării Negre. Deci, ceea ce s-a întâmplat în Ucraina cu efect direct pentru Republica Moldova a afectat şi minorităţile naţionale care conlocuiesc în aceste state, a afectat şi stabilitatea ţărilor noastre. Aceasta a fost şi ideea iniţială pentru elaborarea acestui studiu.”

Europa Liberă: De ce oare minorităţile naţionale se lasă folosite şi nu pun accentul și pe cât de folos ar fi ele pentru stat? Se lasă folosite în jocurile acestea geopolitice, care se fac aici, în regiune Mării Negre.

Valeriu Chiveri: „Nu mi-aş focusa accentul pe faptul dacă minoritățile acceptă acest joc. Vreau să vorbesc şi despre rolul statelor în elaborarea politicilor şi implementarea politicilor de incluziune şi de integrare a minorităţilor naţionale. Noi am încercat să examinăm acest proces, focusându-ne asupra mai multor domenii – educaţie, mass-media, implicarea minorităţilor naţionale în viaţa politică – ceea ce ar însemna în partidele politice, în activitatea instituţiilor statului. Am analizat capacitatea institutelor statului de a face faţă acestor sfidări la adresa incluziunii minorităţilor naţionale. Am examinat şi cadrul internaţional şi naţional legal care este parte a acestor politici şi a căror implementare ar permite o mai mare armonie a minorităţilor în viaţa politică din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Anumite segmente ale grupurilor etnice au fost încurajate, cred că tot de factorul politic, să creeze încă o republică aici, la hotarul moldo-ucrainean. Credeţi că e o întâmplare? S-a urmărit un scop anume? Şi de ce s-au pus în joc reprezentanţii grupurilor etnice, minorităţile?

Valeriu Chiveri: „Vorbind cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din zona de sud a Republicii Moldova, am înţeles că niciunul din ei, cel puţin cu care am discutat noi, nu admit o evoluţie a situaţiei în contextul creării unei noi aşa-numite republici Basarabia de Sud sau Budjac. Cel puţin, din relatările lor, am înţeles că este mai mult o manipulare a mass-media decât o realitate pe teren, sperăm că aşa şi este. Deci, serviciile respective ar putea să vorbească mai mult la acest subiect. Dar faptul că unele centre de influenţă au încercat să utilizeze minorităţile naţionale în destabilizarea situaţiei atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, este evident.”

Europa Liberă: Domnule Valeriu Chiveri, să vă cer o părere a dumneavoastră: de ce nu ar exista nişte politici clare ale statului de incluziune a acestor minorităţi? Pentru că deocamdată observatorii rămân la părerea că, de exemplu, cetăţenii din Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauz-Yeri ar fi mai mari patrioţi ai Rusiei decât ai Republicii Moldova. Există conflictul transnistrean nerezolvat şi acolo iarăşi e pus în joc şi acest aspect etnic. Ceva şchiopătează în statul acesta, dacă nu s-a reuşit o consolidare şi crearea acestei armonii interetnice.

Valeriu Chiveri: „Este adevărat. Şi m-aş referi aici la politicile statului în diferite domenii, cum ar fi cel educaţional, cel mediatic, despre care trebuie să vorbim, fiindcă minorităţile naţionale continuă să vorbească sau să studieze în limba rusă, iar limba maternă este mai mult o limbă de bucătărie.”

Europa Liberă: Vă referiţi mai mult la găgăuzi.

Valeriu Chiveri: „La găgăuzi, la ucraineni, la bulgari. De ruşi nu mai vorbesc, fiindcă evident este limba lor natală. Şi aspectul mediatic este foarte important aici, tradiţional ascultătorul sau telespectatorul din Republica Moldova priveşte nu numai reprezentanţii minorităţilor naţionale, dar şi moldovenii, românii privesc televiziunea rusească, care în ultima perioadă în special a devenit o televiziune de propagandă, de manipulare a opiniei publice. Şi trebuie să recunoaştem că a avut un anumit succes în special în sânul minorităţilor naţionale.”

Europa Liberă: Aveţi o explicaţie de ce astăzi găgăuzul, ucraineanul, bulgarul preferă să vorbească în limba rusă şi nu în limba română?

Valeriu Chiveri: „Lucrul acesta vine din trecutul nostru sovietic. Doi, nu am reuşit în perioada independenţei să promovăm politici educaţionale în aşa fel ca și conaţionalii noştri de altă etnie să vorbească limba română. Am admis pe piaţa moldovenească mediatică excesiv prezenţa canalelor ruseşti care promovează idei diferite de cele ale statului Republica Moldova. Şi în felul acesta conaţionalii noştri, care ar fi avut o protecţie mult mai mare a drepturilor în cadrul Uniunii Europene, îşi îndreaptă vizorul spre Uniunea Euroasiatică sau spre Rusia, considerând că acolo ar putea să fie mai bine protejate drepturile lor. Un element important este totuşi limba vorbită şi limba de educaţie. Şi aici avem de făcut foarte multe. Şi Codul Educaţiei promovează dezideratul studierii limbii române pe întreg teritoriul Republicii Moldova în şcolile alolingve şi a limbilor minorităţilor naţionale acolo unde locuiesc compact.”

Europa Liberă: Acest studiu pe care l-aţi elaborat dumneavoastră, implementarea proiectelor care vor continua şi pe parcursul anului 2016 pot schimba situaţia, ţinând cont totuşi de realităţi? Ce schimbă studiul dumneavoastră?

Valeriu Chiveri: „Cel puţin reliefează problemele cu care se confruntă minorităţile naţionale şi statul, în procesul de incluziune sau de integrare a acestora. Venim cu anumite recomandări pentru instituţiile statului şi am avut o cooperare bună cu Biroul Relaţii Interetnice. Am transmis acest studiu biroului, avem şi o reacţie pozitivă.”

Europa Liberă: Ce sugestii aveţi dumneavoastră, ce recomandări, ce aşteptări aveţi de la guvernare?

Valeriu Chiveri: „Avem câteva propuneri, una dintre care este referitor la crearea unui consiliu consultativ din reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar urma să fie consultat de guvern, atunci când sunt elaborate politici, acte normative care afectează activitatea, desfăşurarea zi de zi a acţiunilor concrete cu minorităţile naţionale. Aceasta este o propunere. Am vorbit şi despre informarea mai bună a moldovenilor despre minorităţile naţionale care conlocuiesc cu noi în Republica Moldova, am vorbit despre media în aceste recomandări, despre legislaţia care în anumite cazuri este învechită şi ar trebui revăzută.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ştiţi că, dacă te bagi cu sila cuiva, te respinge şi mai mult. Minorităţile ar trebui şi ele să se implice şi să accepte aceste politici. Există un interes din partea grupurilor etnice?

Valeriu Chiveri: „Impresia mea este că acest interes există, cel puţin din discuţiile pe care le-am avut cu mai mulţi reprezentanţi ai mai multor minorităţi etnice în Republica Moldova, dar şi statul ar trebui să creeze anumite elemente de stimulare a atractivităţii, să-i spunem aşa. Şi vorbeam, oportunităţi de incluziune în societatea moldovenească în toate domeniile: politic, economic, social, lingvistic, cultural ş.a.m.d. Dacă vom reuşi să creăm aceste condiţii pentru reprezentanţii minorităţilor etnice, atunci dorinţa de a fi parte a acestei societăţi va creşte.”

Europa Liberă: Dar costurile mari raportate la o voinţă mică se argumentează?

Valeriu Chiveri: „Nu se argumentează. Dacă privim la politicile educaţionale şi de incluziune a minorităţilor naţionale în perioada independenţei Republicii Moldova, putem constata: costurile relativ modeste care au fost alocate, învestite au adus la aceea că reprezentanţii minorităţilor naţionale au devenit cetăţeni ai Republicii Moldova cu un nivel limitat de loialitate faţă de proiectul politic statul Republica Moldova, lucru care trebuie schimbat. Inclusiv din aceste motive avem şi acea reacţie la care v-aţi referit, când vorbeam de anumite elemente care ar putea aduce la subminarea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, dar şi a Ucrainei. Avem exemplul chiar în vecinătate, anexarea Crimeii, situaţia în regiunea Doneţk şi Lugansk, în general în Donbas, anumite mişcări antistatale în regiunile de vest ale Ucrainei, despre care nu s-a vorbit prea mult şi nu se cunoaşte prea multe detalii, dar care evident pot afecta stabilitatea şi securitatea acestei ţări şi acestei zone, inclusiv a Republicii Moldova.”

XS
SM
MD
LG