Linkuri accesibilitate

Vlad Viski: „Societatea se schimbă destul de repede, iar clasa politică rămâne în urmă”


La pride-ul anual din New York, 28 June 2015
La pride-ul anual din New York, 28 June 2015

Asociația pentru drepturile LGBT MozaiQ din România a condamnat încurajarea de către biserică a modificării Constituției.

O asociație pentru apărarea minorităților sexuale din România a condamnat încurajarea de către biserică a modificării Constituției în defavoarea persoanelor LGBT. Asociația MozaiQ a criticat sprijinirea de către Mitropolitul Banatului, Ioan Selejan, a unei inițiative de înscriere în constituție a definirii căsătoriei ca exclusiv între „un bărbat și o femeie”. Într-un interviu cu Europa Liberă, președintele MozaiQ, Vlad Viski, a pus efortul bisericii ortodoxe române pe seama „temei” stârnite în rândurile clerului de legalizarea de către Parlamentul Greciei, țară predominant ortodoxă, a „parteneriatelor civile” ale persoanelor de același sex.

Vlad Viski: Pe 25 noiembrie anul acesta a apărut în Monitorul Oficial o inițiativă legislativă de a modifica Constituția României și a introduce în text definiția familiei ca fiind numai „între un bărbat și o femeie”. În România cetățenii au dreptul, dacă strâng 500.000 de semnături, să inițieze o astfel de schimbare constituțională. Ei bine, în slujba de Crăciun mitropolitul Banatului, Ioan Selejan, s-a raliat acestei inițiative cetățenești, îndemnându-i pe enoriași să semneze petiția respectivă, în întreaga țară.

Europa Liberă: În România a mai fost o încercare, eșuată, de a „rescrie” Constituția împotriva minorităților sexuale, dar de ce această revenire, tocmai acum?

Vlad Viski
Vlad Viski

Vlad Viski: Cred că ea vine pe de o parte pe fondul unor schimbări la nivel european, când avem deja 21 de state din 28 ale UE care au o recunoaștere, sub o formă sau alta, a cuplurilor formate de persoane de același sex. În plus, la CEDO Italia a fost condamnată pentru că nu recunoaște cuplurile de același sex, Parlamentul European adoptă mereu rapoarte prin care solicită membrilor UE să recunoască aceste cupluri și pe lângă asta avem cazul recent al Greciei, o țară majoritar ortodoxă (ca și România) cu o biserică ortodoxă extrem de puternică și influentă asupra statului și care totuși nu a reușit să oprească legalizarea parteneriatelor civile între persoane de același sex. A fost de fapt o promisiune a guvernului partidului Syriza, una dintre puținele promisiuni pre-electorale pe care și le-a ținut, deși doar parțial, căci promisese inițial căsătorii gay în toată legea, nu numai parteneriate. Așadar cred că biserica ortodoxă română vede că o biserică-soră extrem de puternică pierde bătălia și atunci trece în ofensivă.

Europa Liberă: România nu are însă o Syriză, iar încercările izolate de până acum de a obține sprijinul parlamentului pentru parteneriate civile au fost respinse aproape în unanimitate. Cum va veni progresul în România: pe cale parlamentară, prin demersuri judecătorești europene?

Vlad Viski: Cred că se poate lucra pe mai multe paliere. De exemplu dacă ne uităm azi la ultimul Eurobarometru pe 2015, vedem că deja 21% din români sunt în favoarea unui tip de recunoaștere a cuplurilor de același sex – ceea ce ar fi fost greu de imaginat în urmă cu cinci ani. Deci se poate „lucra” și cu publicul, societatea se schimbă destul de repede, mentalitățile se schimbă și cred că într-un fel clasa politică rămâne în urmă în asemenea chestiuni sociale. Cred că și prin căi legale, de judecată, se poate lucra, însă în activitatea noastră LGBT a existat o teamă de a nu crea un precedent de respingere care să nu poată fi depășit apoi mai mulți ani. Perspectivele de viitor pot veni doar într-un context al europenizării, mai degrabă. în urmă atunci când vine vorba de chestiuni sociale.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG