Linkuri accesibilitate

Premierul desemnat Ion Sturza s-a întâlnit astăzi cu reprezentanții mediului de afaceri din Moldova.

De la nominalizarea sa ca premier de către preşedintele Nicolae Timofti, omul de afaceri Ion Sturza a început să aibă întrevederi cu diferiţi reprezentanţi ai lumii politice şi societăţii civile în speranţa că va reuşi să îşi formeze un cabinet – pe care l-ar dori de tehnocraţi – până pe 2 ianuarie, pentru a-l prezenta luni 4 ianuarie în Parlament. Pe de altă parte, liderii unora dintre partidele din Legislativ – comuniştii, socialiştii şi democraţii domnului Lupu, au anunţat că nu îi vor da votul de investitură.

„Piatra de temelie pentru o altfel de guvernare”, astfel a calificat premierul desemnat Ion Sturza propunerile şi cerinţele venite astăzi din partea mediului de afaceri. Între altele, reprezentanţii businessului s-au arătat nemulţumiţi de întârzierea reformelor, urmare a neînţelegerilor politice. Mai mult, constată Vasile Nedelciuc, preşedintele unei cunoscute companii IT, o bună parte dintre funcţionarii care elaborează legi şi regulamente pentru business habar nu au cum funcţionează o afacere:

„Eu de 15 ani mă aflu doar în mediul extern şi discut numai cu oameni de afaceri de calibru foarte mare. Ştiu cum judecă ei, ce gândesc ei şi ce vor să vadă când vin într-o ţară ca Republica Moldova. De-a lungul anilor au venit aici oameni importanţi, inclusiv membri ai familiei Regale şi ce îmi spuneau ei după asta, mă dezola. Nu avem oameni competenţi şi pregătiţi care să prezinte ţara, or ţara poate atrage multe investiţii, dar noi nu avem în Guvern oameni care ştiu să-i ajute pe cei din sectorul privat să-şi propună ofertele lor de investiţii. Aceste lucruri se perpetuează la nesfârşit. E nevoie de cineva care să răstoarne lucrurile.”

Ignoranţa guvernanţilor faţă de business e demonstrată şi de practica păguboasă a autorităţilor de a aproba bugetul şi politica bugetară cu mari întârzieri, iar anul 2016 nu e o excepţie, susţin antreprenorii.

Mediul de afaceri e pus la grea încercare şi din cauza controalelor abuzive, spune preşedinta Camerei Americane de Comerţ din Moldova, Cristina Harea. În ultima perioadă, constată ea, Asociaţiile din domeniu de nevoie şi-au asumat rolul de pompier în relaţia antreprenorilor cu statul:

„În ultimul an şi jumătate, cât şefii cei mari se ocupă doar de politică sau de reglări de conturi, toate agenţiile şi organele de stat abilitate şi neabilitate cu funcţia de control dau buzna peste business, începând de la Sanepid şi controlul calităţii, şi terminând cu CNA, Procuratură, MAI etc. Directorii de companii cred că 75-85 la sută din timpul lor se ocupă nu de strategii, nu de operaţiuni, nu de dezvoltarea afacerii, dar de rezolvarea problemelor.”

Din păcate, continuă Cristina Harea, deseori oamenii de afaceri nu sunt văzuţi de autorităţi ca un motor de dezvoltare economică ci, mai degrabă, ca o „vacă de muls”. Pentru a ieşi din criza economică, Guvernul nu trebuie să inventeze bicicleta, constată directorul executiv al Asociației Business-ului European, Mariana Rufa. Trebuie doar să realizeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi reformele pe care şi le-a asumat în faţa partenerilor externi:

„Imaginea pe care am căpătat-o pe plan extern este una extrem de ştirbită şi mesajul tranşant este că Republica Moldova trebuie să vină cu o listă de câteva acţiuni, însă foarte concrete. În contextul implementării Acordului de Asociere, nemijlocit a DCFTA-ului, astfel încât să demonstreze că îi pasă, că merge cu adevărat pe calea integării europene şi primele acţiuni trebuie luate în contextul statului de drept şi a unei justiţii care să funcţioneze.”

Un comunicat al patronatelor publicat la finele săptămânii trecute constata cu îngrijorare că antreprenorii sunt într-o stare de asediu, iar mediul de afaceri - lăsat pradă abuzurilor. Numirea unui nou guvern ar pune capăt instabilităţii existente, se arăta în comunicatul Confederației Naţionale a Patronatului, care, între altele, dezaproba faptul că nici în luna decembrie nu sunt prezentate pentru discuţii publice proiectele politicilor bugetar-fiscale.

XS
SM
MD
LG