Linkuri accesibilitate

Opinii ale experților internaționali.

În 2015, președintele Vladimir Putin a reușit să scoată Rusia din izolarea internațională în care fusese forțată ca urmare a intervenției din estul Ucrainei. Dar nu a reușit, pentru moment, să pună capăt sancțiunilor internaționale, iar campania aeriană din Siria cere multe resurse. O analiza a corespondentului Europei Libere Carl Schreck:

2014 a fost anul anexării abuzive a peninsulei Crimeea, anul în care Rusia a intervenit direct în conflictul din estul Ucrainei (intervenție pe care o neagă), anul în care separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei au doborât avionul malaiezian de pasageri cu 298 de persoane la bord.

În 2015, Putin a decis să intervină militar în Siria, iar după seria atacurilor teroriste de la Paris, din noiembrie, a propus crearea unei coaliții internaționale împotriva terorismului.

Secretarul de stat John Kerry cu Celeste Wallander la Moscova

Secretarul de stat John Kerry cu Celeste Wallander la Moscova

Celeste Wallander, directoarea pentru Rusia și Asia Centrală din cadrul Consiliului Național de Securitate al administrației Obama, recunoaște că Putin a reușit parțial să scoată Rusia din izolarea în care o împinsese intervenția din Ucraina. Numai că implicarea Rusiei în campania militară din Siria, crede Wallander, nu este nimic nou sau surprinzător, pentru Rusia a fost mereu activă „în probleme de importanță globală”.

Intervenția din Siria, lansată pe 30 septembrie, nu este fără riscuri. În primul rând, impactul pe scena diplomatică a fost redus de faptul că Statele Unite și aliații lor suspectează Rusia că a intervenit pentru a sprijini regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, și nu pentru a lupta cu milițiile organizației teroriste a Statului Islamic.

În al doilea rând, intervenția costă bani, iar 2015 nu a fost nici pe departe un an strălucit pentru economia Rusiei. Se adaugă pericolul unor atacuri teroriste acasă, motivate de intervenția din Siria. Și nu în ultimul rând, riscurile iminente unei intervenții militare, cum a fost pierderea unui avion de luptă, doborât de aviația turcă în zona de graniță cu Siria în 24 noiembrie.

„Nu vom face nici un târg cu Rusia pentru a obține sprijinul în Siria”, a mai declarat Celeste Wallander de la Consiliul Național de Securitate, arătând că administrația americană nu va renunța la cererea ca Rusia să se retragă din estul Ucrainei și să respecte acordurile de la Minsk.

Prof. Mark Galeotti

Prof. Mark Galeotti

Profesorul Mark Galeotti de la Universitatea din New York crede însă că Putin a reușit ceva mai mult în 2015 cu intervenția din Siria: a readus regimul președintelui Bashar al-Assad în tabăra forțelor politice care vor negocia viitorul Siriei, iar rușilor le-a redat sentimentul că țara lor este importantă pe scena internațională.

Ce ar putea aduce 2016? Retorica anti-occidentală va rămâne la fel de acidă, crede profesorul Galeotti. În parte pentru că în septembrie 2016 sunt programate alegeri pentru Duma de Stat, ceea ce va cere „o porție bună de retorică naționalistă”.

Stefan Meister

Stefan Meister

Putin va încerca, de asemenea, să obțină ridicarea sancțiunilor internaționale, iar în Uniunea Europeană, ar putea profita de faptul că sunt programate mai multe alegeri importante – crede Stefan Meister, directorul programului pentru Rusia și Europa de est din cadrul Fundației „Bosch” cu sediul la Berlin.

Meister reamintește că guvernele din multe țări ale Uniunii și partidele tradiționale sunt sub presiunea partidelor și mișcărilor xenofobe de extremă dreapta. Se adaugă criza refugiaților care este de așteptat să continue în 2016. Motive suficiente, crede Meister, ca țările europene să fie atât de ocupate cu problemele interne încât să fie mai deschise la compromisuri cu Rusia, fie când este vorba de criza din Ucraina sau de relațiile tensionate ale Moscovei cu alte țări est-europene sau post-sovietice.

XS
SM
MD
LG