Curtea Constituţională a respins ieri solicitarea grupului celor 14 deputaţi, retraşi din PCRM, de a suspenda decretul preşedintelui de desemnare a candidatului la funcţia de premier. În acelaşi timp, Curtea a anunţat că astăzi urmează să examineze solicitarea aceluiaşi grup de parlamentari de a verifica constituţionalitatea decretului preşedintelui. Pe acest fundal, dinspre cercurile ce gravitează în jurul PDM se aud tot mai multe cereri de demiteri a șefului statului.
Discutăm în această dimineaţă cu un fost preşedinte al Curţii Constituţionale, profesorul Victor Puşcaş.
Europa Liberă: Curtea Constituţională a respins solicitarea de suspendare a acţiunii recentului Decret al Președintelui Republicii Moldova privind desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, în favoarea examinării sesizării în regim prioritar. Astăzi Curtea ar urma să examineze sesizarea celor 14 deputaţi transfugi din PCRM care consideră că şeful statului a nesocotit Constituţia prin decretul său şi cer interpretarea articolului privind desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru. Toate acestea pe fundalul unor avertismente, să le spunem aşa, despre posibilitatea de demitere a şefului statului. Pentru început dle profesor, în opinia Dvs., ce ar trebui să se întâmple neapărat în împrejurările de acum – ca în Parlament să se pună problema demiterii şefului statului și poate ar trebui să începem un pic cu importanța investiturii Guvernului și cum se raportează la relațiile cu președinția?
Victor Puşcaş: „De la bun început aș vrea să atrag atenția asupra faptului că Republica Moldova se află la etapa formării unui nou Guvern. Noul Guvern se formează în câteva cazuri: în cazul expirării legale a mandatului Guvernului (nu avem așa ceva), exprimării votului de neîncredere de către Parlament, imposibilității prim-ministrului de a-și exercita funcțiile, în caz de deces și în caz de demisie.
Acum noi avem pe ordinea zilei exprimarea votului de neîncredere de către Parlament și, din ziua când a fost demis Guvernul prin moțiunea de cenzură, se începe perioada investirii Guvernului. Acesta este o perioadă foarte importantă și are mai multe etape și eu aș vrea să le numesc aceste etape.
În primul rând, este vorba de determinarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, doi, pregătirea de către candidat la funcția prim-ministru a programului de activitate și a componenței nominale a noului Guvern, trei, dezbaterea programului de activitate în ședința Parlamentului, acordarea de către Parlament a votului de neîncredere sau încredere asupra programului de activitate, numirea Guvernului de către președintele republicii și depunerea jurământului de către membrii Guvernului.
După cum vedeți, sunt șase etape care toate trebuie să treacă, de aceea aceasta este o perioadă foarte, foarte importantă în viața politică a țării. Da, este clar că în aspectul întrebărilor care au fost înaintate la Curtea Constituțională cea mai importantă este desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Vom notifica că autoritatea competentă de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru este președintele Republicii Moldova.
Președintele este obligat să consulte Parlamentul, iar legislativul la rândul său este obligat să-și expună părerea asupra candidaturii propuse. Bine înțeles că cadrul legislativ, la ce printre altele se atrage atenție în sesizarea grupului de deputați nu reglementează, însă modalitățile procedeele și formele consultării acestea rămânând la discreția părților. Instituția stabilește că desemnarea candidatului are loc după consultarea fracțiunii parlamentare.
Interpretarea extensivă a textului presupune necesitatea consultării tuturor fracțiunilor parlamentare. În Constituția până în anul 2000 se prevedea consultarea majorității parlamentare, iar acum vorbim de fracțiuni. Da totuși, atunci și acum președintelui Republicii Moldova îi aparține dreptul discreționar de a selecta candidatura, iar consultarea fracțiunii parlamentare nu îl obligă să se conformeze viziunilor acestora. Constituția nu prevede anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească candidatul la funcția de prim-ministru, drept rezultat președintele este liber în alegerea candidatului. Examinarea candidatului la funcția de prim-ministru prezintă semnificația unui mandat acordat de președintele republicii personalității însărcinate cu formarea listei viitorului Guvern, elaborarea programului de guvernare și prezentarea cererii de acordare a votului de încredere către Parlament.
În același timp, Constituția nu prevede pentru președintele republicii posibilitatea de a condiționa desemnarea candidatului la funcția de
Dreptul discreționar îi aparține numai și numai președintelui Republicii Moldova, care consultă fracțiunile parlamentare, dar numește acea candidatură pe care el o socoate potrivită de a se va isprăvi cu problemele executivului...
prim-ministru prin promovarea unui program concret de activitate sau a unei liste a viitorului Guvern. Din cele spuse în aspectul adresării la Curtea Constituțională reiese că dreptul discreționar îi aparține numai și numai președintelui Republicii Moldova și președintele consultă fracțiunile parlamentare, dar numește acea candidatură pe care el o socoate potrivită de a se va isprăvi cu problemele executivului.
Există așa o întrebare că dacă vor fi adunate 51 de voturi, atunci președintele trebuie să-l numească pe acest candidat? Aceasta este o noutate pentru Constituția Republicii Moldova. Constituția prevedere dreptul discreționar al președintelui, pentru că președintele este șeful statului, chiar și dacă suntem într-o republică parlamentară, totuși președintele este șeful statului, președintele este responsabil de suveranitatea, independența, integritatea Republicii Moldova și el are un șir de alte atribuții care sunt specifice numai și numai președintelui Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Tocmai acum Curtea Constituțională este chemată sau sesizată să interpreteze, să constate dacă a acţionat preşedintele în strictă conformitate cu Constituţia sau nu?
Victor Puşcaş: „În sesizarea îndreptată de către deputați se mai pune întrebarea - de ce nu s-a consultat preşedintele cu grupul din 14 deputați? Problemă constă în aceea că Constituția și Regulamentul Parlamentului, și Legea cu privirea la statul deputatului nu prevăd formarea grupurilor de deputați. Organele de lucru ale Parlamentului sunt fracțiunile parlamentare care se formează în primele zece zile și dacă cineva din deputați părăsesc fracțiunile parlamentare nu au dreptul să se alipească la alte fracțiuni parlamentare decât după expirarea termenului de șase luni. Așa că aicea problemele sunt reglementate într-o mare măsură.”
Europa Liberă: O întrebare de precizare aici: dacă 101 deputaţi, toți deputații ar fi unanimi în opţiunea lor privind un candidat la funcţia de premier, şeful statului oricum ar avea libertatea să desemneze, eventual, pe altcineva în această situație?
Victor Puşcaş: „Ce înseamnă consultarea fracțiunilor parlamentare? Această procedură nu este nicăieri explicată. Dar ce se are în vedere? Într-o republică parlamentară, dar în genere chiar și prezidențială șeful statului este informat de întreaga situație în țară și în fruntea șefului statului se pun nu doar problemele îngust partinice a unui partid sau chiar a unui grupuri de partide.
Acum, în Republica Moldova situația este deplorabilă și este clar vădit că cursul nu este chiar unul corect sau metodele de dezvoltarea cursului sunt necorecte și, de aceea el caută și va căuta un om, o persoană, o personalitate care să fie cunoscută Republicii Moldova, să fie văzută, să fie înțelese posibilitățile acestei persoane de a rezolva problemele.
Vom vedea cum va hotărât Curtea Constituțională această sesizare pe care astăzi o examinează, dar nimeni nu este în drept să dicteze, da, consultare da, atât. Eu vă aduc aminte că anul 1999 când Guvernul a fost numit pe parcursul la o lună și treisprezece zile au fost făcute două solicitări care au fost respinse, a treia solicitare de acum expira termenul și l-au prezentat în Parlament și deputații au votat această candidatură.”
Europa Liberă: Dle Pușcaș, să admitem că Curtea Constituţională va constata că Preşedintele nu a acţionat în conformitate cu Constituţia, ce se va întâmpla în situația asta?
Victor Puşcaş: „Eu nu văd așa acțiuni ale președintelui care să nu fie în conformitatea cu Constituția. Ce se poate întâmpla dacă e să admitem că recunoaște că a încălcat? Încă nu este cunoscută poziția acestor 51 de deputați, nu se știe cine sunt ei, ei promit că în viitor vor aduna 51 de voturi. Dar unde sunt aceste voturi? Așa promite și Guvernul dlui Sturza care trebuie să fie numit în funcția de prim-ministru. Şi el promite că va acumula numărul necesar de voturi în Parlament. Constituția nu permite asemenea jocuri. Președintele propune candidatura, iar fracțiunile parlamentare trebuie să se expună.”
Europa Liberă: Dar o procedura de demitere, despre care se discută trebuie să recunoaștem, cât poate dura?
Victor Puşcaş: „Vacanța funcției de președinte apare în câteva cazuri - în caz de expirare a mandatului, în caz de demitere, de imposibilitate definitivă de a exercita această funcție și în caz de deces. În cazul dat este vorba de demitere. Răspunderea președintelui are două forme – răspundere penală, atunci când se săvârșesc infracțiuni și răspundere civilă. S-ar putea de înțeles că în cazul dat este vorba de răspundere civilă a președintelui. Cum se procedează în asemenea caz? Se colectează semnăturile a 34 de deputați, adică 1/3 din deputați se prezintă și discută problema în Parlament, se ascultă și președintele în Parlament și împreună cu hotărârea Parlamentului se expediază la Curtea Constituțională și la Curtea Constituțională se examinează problema demiterii președintelui (răspunsurile la întrebări, explicații), apoi întregul materialul se întoarce din nou în Parlament cu votul a numai puțin de 4 judecători care au votat pentru și prin votul a 67 de deputați, adică 2/3 - președintele poate fi demis.
Dar vreau să vă spun că în practica cunoscută al dreptului constituțional există un singur caz de demitere și asta a fost în cazul demiterii președintelui Lituaniei. În alte țări nicăieri nu au mai fost asemenea cazuri, pentru că e foarte serioasă această problemă de demitere a președintelui. Și să nu uitați cum în România, de exemplu, câțiva în urmă s-au adunat 51 de „încălcări” a Constituției pentru al demite pe președintele Traian Băsescu prin referendum. Așa că aceasta este o perioadă foarte și foarte grea de a obține demiterea președintelui Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ar putea, teoretic, preşedintele Timofti să-l desemneze şi a doua oară pe Ion Sturza, de exemplu, sau pe oricine va considera de cuviinţă, indiferent de ce-i vor propune deputaţii cu o eventuală majoritate?
Victor Puşcaş: „În Constituție nu este relatat, nici în teorie nu este explicat, dar în opinia noastră s-ar putea să fie desemnat și a doua oară. Din care considerente? Pentru că se adună și alte argumente, se anunță programul, se anunță lista și poate fi prezentat și a doua oară la funcția de prim-ministru, și poate fi prezentat și a treia oară dacă permite termenul de acele trei luni de la 29 octombrie și până la 29 ianuarie.
De acum la 29 ianuarie dacă nu va fi numit prim-ministrul și nu vom avea Guvern, președintele este în drept, adică e obligat să dizolve Parlamentul. Se adresează la Curtea Constituțională, prezintă circumstanțele, Curtea Constituțională examinează circumstanțele de dizolvarea Parlamentului și prin decretul președintelui se dizolvă Parlamentul și se numesc alegeri anticipate în termen de două luni de zile.”
