Linkuri accesibilitate

Pentru Europa, anul 2015 a adus, pe lângă atentatele teroriste, cea mai mare criză a migraţiei de la al Doilea Război Mondial încoace.


Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a anunțat luna aceasta că peste un milion de imigranți au ajuns anul acesta pe continentul european, de patru ori mai mulţi decât în 2014. Aproape toți (972.500 de oameni) au ajuns pe cale maritimă, în special în Grecia și Italia.

816.752 de imigranţi au sosit în Grecia, cel mai adesea în bărci supraaglomerate, plătind contrabandişti turci.

Jumătate dintre cei care au traversat Marea Mediterană sunt refugiaţi sirieni, urmaţi de irakieni, în proporţie de 20%, şi de afgani: 7%. În Italia au ajuns 150.000 de refugiați. Doar 34.000 de imigranţi au intrat în Europa pe uscat, intrând în Balcani dinspre Turcia.

Migranți în drum spre Germania, prin Austria

Migranți în drum spre Germania, prin Austria

Majoritatea caută să ajungă în ţările prospere din nordul şi vestul Europei, precum Germania sau Suedia. După ce Angela Merkel a anunțat că Germania aşteaptă imigranții cu braţele deschise, sute de mii de persoane s-au îndreptat spre Germania.

Adoptând tot o politică deschisă ca cea a Germaniei, Suedia a primit peste 150.000 de cereri de azil în 2015, și încearcă acum să descurajeze imigranţii să mai meargă acolo.

Tragediile au fost numeroase. Pe lângă marele număr de înecați în Mediterana sau Marea Egee, 71 de imigranţi au murit asfixiați în luna august într-un camion parcat pe o autostradă din Austria.

Țările UE au reacţionat foarte diferit. S-a vorbit mult despre absența solidarității. Comisia Europeană a propus repartizarea a 160.000 de imigranţi - care ajunseseră în Grecia şi Italia, state care nu mai pot face față fluxul de imigranţi - în ţările membre, pe baza unui sistem de cote obligatorii.

Migranți încercând să intre în Macedonia, din Grecia

Migranți încercând să intre în Macedonia, din Grecia

Țările din Grupul de la Vişegrad - Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria -, cărora li s-a alăturat România, s-au opus sistemului de cote obligatorii. În septembrie, miniștrii de interne ai UE au decis distribuirea a 40.000 de extracomunitari, din care României i-au revenit 2.360 de refugiaţi. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat împotriva sistemului de relocare a imigranţilor.

Cu totul, după o nouă decizie colectivă în octombrie, România ar trebui să primească 4.837 refugiați.

Nu trebuie uitat nici gardul metalic ridicat de Ungaria pentru a bloca fluxul de imigranți.

Un alt efect al crizei refugiaților a fost că de acum înainte țările din Balcani cum sunt Albania, Kosovo şi Muntenegru au fost declarate ţări "sigure", ceea ce înseamnă că rezidenţii acestor state, ca şi cei din Macedonia, Serbia şi Bosnia, își vor vedea, în mod automat, respinsă eventuala cerere de azil.

În sfârșit, în noiembrie, Turcia şi liderii UE au încheiat, la Bruxelles, un acord prin care numărul de imigranţi care sosesc în Europa să fie redus, fiind menţinuţi pe teritoriul turc în schimbul promisiunii unei sume de trei miliarde de euro. În Turcia, se află în prezent peste două milioane de refugiaţi.

XS
SM
MD
LG