Linkuri accesibilitate

Cum a fost anul 2015 pentru locuitorii regiunii transnistrene şi cu ce speranțe intră în anul care vine?

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Cum a fost anul 2015 pentru locuitorii regiunii transnistrene şi cu ce speranțe intră în anul care vine? Și… Zona de comerț liber și aprofundat cu Uniunea Europeană a fost extinsă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Opinii ale experților de pe ambele maluri ale Nistrului.

Europa Liberă: Așadar, au rămas zile numărate până la încheierea anului 2015 - un an în care locuitorii regiunii transnistrene au resimţit din plin consecințele nefaste ale crizei bugetare și economice care s-a aprofundat constant. Cu toate acestea, după cum ne-au mărturisit mai mulți dintre cei cu care am discutat la întâmplare pe străzi din Tiraspol și Bender, bucuriile vieții, mari sau mici, sunt cele care vor rămâne în amintirile acestui an, ca și speranța unui an mai bun 2016.

Доллар повысился. Экономическая ситуация в стране, конечно, нестабильная. Чем еще запомнился? У меня такие в жизни перемены… Я на работу собираюсь устраиваться. Вот… А что бы хотелось в следующем году? Ну, хотелось бы, конечно, чтобы не было войны. Потому что когда я узнала, что в Сирии у России войска уже, я просто подумала: что вообще творится в мире! То есть, хочется, чтобы был мир, счастье, любовь, добро. Все.

Я завел очень хороших, верных друзей, которые меня поддерживают - это самое яркое впечатлени6е мое этого года. А в будущем году, надеюсь, эти друзья останутся со мной, никогда меня не бросят. Ну, так как мы студенты филологического факультета, у нас есть большие шансы увидеть не только Россию, но и другие страны – Англия, Германия.

В уходящем году сын пошел в первый класс, дочь одиннадцатый класс заканчивает, так что год, в принципе, был бурный. А в новом году чего хотелось бы? Стабильности, прежде всего, конечно, и чтобы мир был. Потому что это важно тоже.

Главное, чтобы все было хорошо, чтобы все жили в мире и без всяких хлопот. В том числе и в большой степени – это заработная плата чтобы была, скажем так, для всех подходящая. И для пенсионеров тоже, в том числе. Чтобы не было никаких нюансов, связанных с внешней политикой и в том числе с внутренней …

Ну, для меня наступающий год – это ожидания чего-то лучшего, светлого, теплого. Смех детей, теплые взгляды людей. Хочется надеяться на лучшее и пожелать всем любви, счастья, тепла, всего самого наилучшего. Мы приехали в ваш город Тирасполь – мы с Украины, Херсонская область, город Каховка. Уходящий год был достаточно сложный, было много хорошего, что-то не очень хорошее. Детки подрастают. Хочется надеяться на лучшее, потому что ситуация в Украине не очень сейчас была приятная. У вас очень красивый город, очень зеленый, очень теплый. Нам очень нравится.

Для нашей семьи год очень хороший был. У нас родилась дочка, все зашибись, а вот в социально-экономическом таком направлении – не фонтан. Есть нюансы, которые немножко подпортили. С работой хуже стало. Все просто, то есть объемы сокращаются, рынки делятся по-своему как-то. То есть можно было бы жить лучше, то есть кто-то где-то недорабатывает. Но мы, как говорится, не теряем надежд и позитивного стремления, и я думаю, что все должно налаживаться, хотя… Ну, вообще, чтоб все были здоровы и чтоб не было войны.

С каждым годом мы растем, как-то совершенствуемся. Все равно были всякие препятствия, но, преодолевая их, мы как-то все равно растем и какой-то итог есть, какой-то результат есть и ни о чем не жалеешь – идешь вперед с поднятой головой, с улыбкой на лице! Родным и близким я бы пожелала здоровья, счастья, любви, всего-всего самого лучшего!

Уходящий год запомнился очень хорошей погодой, хорошим настроением, многие для себя открыли что-то новое, открыли какие-то новые возможности. Конкретно у меня? Ну, я нашел себе работу, у меня в планах свадьба. Пока на этот год достаточно. А на будущий год хотелось бы, конечно, побольше радостей, побольше всем любви, удачи, процветания нашего края. Ну, скорее всего в каком-то признании хотя бы ближайших наших соседей – хотя бы. Руководство нашего государства делает все возможное. Не знаю… Создания, например, благоприятного бизнес-климата для привлечения новых инвестиций зарубежных или местных даже инвестиций тоже было бы неплохо.

От будущего года жду всего самого лучшего, хорошего, что был получше, чем этот год. Этот год мне запомнился тем, что творится на Украине и так далее. Мира, чтоб не было войны у нас. Чтоб наше Приднестровье наконец-таки стало на ноги и у нас было будущее. Мы стремимся к этому. Много чего уже достигнуто. Мы на хорошем пути. А пока я закончу, думаю, Приднестровье станет на ноги к тому времени.

Чтоб мир был в стране и вообще во всем мире. Здоровья всем, чтоб и мои дети были здоровы и все, кто любит своих детей, свою семью.

Ну, в уходящем не знаю, ничего такого вспомнить не могу. Хочется, чтоб была стабильность – в первую очередь, материальная, чтобы не урезали зарплаты, пенсии. Это основное. Какие нужно поправки внести в законы, чтоб как-то изменить нашу ситуацию, которая в данный момент нестабильная. А все остальное приложится. Да, и мир, конечно, чтоб хотя бы так, как оно есть, не надо ничего другого, и будет все здорово.

Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare, pe străzi din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Așadar, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat, joi, 24 decembrie, decizia Consiliului de Asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova prin care Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător se extinde de la 1 ianuarie 2016 pe întregul teritoriul Moldovei, inclusiv în regiunea transnistreană. Agenţii economici din Transnistria au fost exceptaţi pe durata anului 2015 de la prevederile acestui acord, primind un răgaz până la finele acestui an, şi au continuat să se bucure de aşa numitele Preferinţe Comerciale Autonome - adică exporturi fără taxe sau cu taxe foarte mici în Uniunea Europeană, dar cu importuri taxabile. Preferinţele comerciale vor expira la finele acestui an, așa cum se stabilise la începutul acestei excepţii. La Tiraspol, decizia de la Bruxelles a fost precedată de un anunț al șefului administrației, Evgheni Șevciuk, care a sugerat că agenții economici din regiune vor exporta în continuare fără taxe în spațiul european, numind înțelegerea cu Bruxellesul și Chișinăul drept o victorie a diplomației transnistrene. Anterior, Tiraspolul a respins constant propunerea de a se alătura Zonei de liber schimb dintre Moldova şi Uniunea Europeană, pe motiv că orientarea sa politică este una exclusiv către Est, chiar dacă exporturile sunt orientate spre comunitatea europeană. Dar în lipsa preferințelor și a zonei de liber schimb, exporturile transnistrene ar fi urmat să fie supuse unor taxe împovărătoare. Lina Grâu a stat de vorbă cu expertul de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, fost ministru adjunct de externe al Republicii Moldova, Iulian Groza.

Europa Liberă: Administraţia transnistreană a anunţat, acum câteva săptămâni, despre faptul că preferinţele comerciale autonome vor fi prelungite pentru agenţii economici din regiunea transnistreană. Totuşi, atunci, pe moment, nici Chişinăul, nici Bruxellesul nu confirmau această informaţie. Ce presupune acest anunţ făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, de Chişinău?

Iulian Groza: „În primul rând, ceea ce a anunţat Şevciuk, precum că Uniunea Europeană a prelungit preferinţele comerciale autonome pentru regiunea transnistreană, este nu întocmai o declaraţie exactă. Fiindcă, de fapt, ce s-a întâmplat, având în vedere că şi guvernul în exerciţiu a anunţat săptămâna trecută deja, joi, că există decizia Consiliului Uniunii Europene privind extinderea Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv cu regiunea transnistreană, înseamnă extinderea Zonei de Liber Schimb şi nu prelungirea preferinţelor comerciale autonome.

Astfel, prin decizia de săptămâna trecută, care este o decizie a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană - este acea instituţie prevăzută de Acordul de Asociere care poate lua astfel de decizii - marchează momentul extinderii Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană. Şi decizia respectivă a fost luată în urma unui proces de dialog între autorităţile de la Chişinău şi de la Bruxelles.

La sfârşitul lunii noiembrie, deja Consiliul Uniunii Europene în cadrul grupurilor de lucru a analizat propunerea respectivă şi Uniunea Europeană şi-a dat acordul pentru ca să fie extinsă Zona de Liber Schimb şi în regiunea transnistreană, iar decizia Consiliului de Asociere vine doar să confirme această abordare. Şi suntem în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2016, Zona de Liber Schimb se aplică şi în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi avut şi un studiu la acest subiect. Care este mecanismul, de fapt, de aplicare a regulilor Zonei de Liber Schimb pentru agenţii economici transnistreni, din moment ce ştim că administraţia transnistreană s-a opus acestei idei şi nu a existat o ajustare a economiei regiunii la noile cerinţe?

Iulian Groza

Iulian Groza

Iulian Groza: „În analiza pe care am făcut-o noi în luna noiembrie, vorbeam despre câteva scenarii care ar putea să se deruleze în legătură cu aplicarea Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană. Scenariul pe care noi l-am anticipat viza totuşi faptul că se va reuşi să se ia decizia de a extinde Zona de Liber Schimb în regiunea transnistreană.

Ce ar fi implicat această abordare? De fapt, din momentul în care Republica Moldova beneficia de preferinţele comerciale autonome cu Uniunea Europeană, de care au beneficiat inclusiv agenţii economici din regiunea transnistreană, chiar de atunci existau anumite precondiţii pentru ca noi să putem să valorificăm acest comerţ preferenţial cu Uniunea Europeană. Şi erau două condiţii cheie: una viza certificarea originii bunurilor şi alta viza verificarea standardelor sanitare şi fitosanitare. Practic, pe parcursul ultimilor ani, beneficiind de preferinţele comerciale autonome, aceste condiţii au fost întrunite de către autorităţile de la Chişinău, fiind oferit acces autorității vamale de la noi pentru agenţii economici din regiunea transnistreană pentru a certifica originea bunurilor ş.a.m.d.

Pe de o parte, însăşi experienţa aceasta de valorificare a preferinţelor comerciale autonome cu Uniunea Europeană a pus anumite baze pentru ca noi acum să avem extinderea Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană, în principiu, ca aceste condiţii să fi fost deja întrunite într-un fel sau în altul. Fiindcă, în mare parte, sunt trei condiţii cheie ca să putem valorifica Zona de Liber Schimb pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Aceasta este certificarea originii bunurilor. Aceasta este verificarea standardelor sanitare şi fitosanitare. Şi trei, cel mai important, este excluderea tarifelor la import pentru produsele Uniunii Europene care merg în regiunea transnistreană.

În ceea ce priveşte primele două condiții, vă spuneam că, în mare parte, aceste condiţii sunt întrunite. Condiţia a treia, care vizează tarifele de import, urmează să fie clarificat mecanismul cum să se realizeze această procedură în practică. Fiindcă, la momentul actual, pentru produsele importate din Uniunea Europeană se aplică tarife de import de către autorităţile de la Tiraspol. Şi normal că această situaţie vine în contradicţie cu prevederile Acordului de Asociere şi aceasta ar fi fost o încălcare a acordului. Şi ceea ce înţelegem noi acum este că, practic, Uniunea Europeană a convenit cu Chişinăul să extindă şi este de responsabilitatea în fapt a autorităţilor de la Chişinău să asigure că aceste condiţii sunt aplicate.

Dar, iarăşi, pe de altă parte, probabil că există o anumită înţelegere neformală între autorităţile de la Chişinău şi de la Tiraspol, în contextul aplicării Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană. Şi această înţelegere, după câte înţeleg eu, a luat o formă mai voalată. Şi aici vreau să revin la prima întrebare a dumneavoastră, legată de declaraţiile lui Şevciuk. Practic, această formă voalată de extindere vizează aşa-numitul comerţ facilitar, aşa colocvial fiind numit, dar din practică înseamnă aplicarea Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Şi ca parte a acestei abordări, cel mai probabil, s-a convenit cu autorităţile de la Tiraspol să existe o anumită perioadă de graţie, perioadă de tranziţie pentru a asigura buna implementare a tuturor prevederilor Acordului de Asociere care vizează Zona de Liber Schimb, inclusiv cele care vizează barierele tarifare şi barierele netarifare. Şi această abordare mi se pare logică, mi se pare raţională, fiindcă, până la urmă, interesul autorităţilor de la Chişinău şi al celor de la Tiraspol trebuie să fie ghidat de oportunitatea agenţilor economici din regiunea transnistreană de a-şi desfăşura afacerile.

Fiindcă vedem din statisticile pe care le vociferează inclusiv cei de la Tiraspol că comerţul regiunii este foarte puternic legat de Uniunea Europeană, mai mult de 30 la sută din exporturile din regiunea transnistreană sunt orientate spre Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, peste 40 la sută de comerţ este asigurat pe teritoriul Republicii Moldova. Deci, majoritatea comerţului este legat de acea Zonă de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană.

În aceste condiţii partea bună, ca să concluzionez, este că, unu, Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană se va extinde, începând cu 1 ianuarie. Există anumite perioade de tranziţie pentru cei din regiunea transnistreană ca să valorifice potenţialul Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, care, iarăşi, poate fi verificată.

Dacă nu se reuşeşte să se pună în aplicare acele condiţii care vizează acele trei aspecte pe care le-am menţionat eu: excluderea tarifelor pentru importurile din Uniunea Europeană, asigurarea certificării originii bunurilor de către autorităţile vamale de la Chişinău, care vor merge în regiunea transnistreană, şi certificarea sanitară şi fitosanitară. Dacă pe unele din aceste trei condiţii nu se asigură concordanţă cu privire la Acordul de Asociere, atunci Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană, pe de altă parte, pot reintroduce subiectul acesta pe agenda Consiliului de Asociere şi s-ar putea, eventual, dacă nu se întrunesc condiţiile, s-ar putea să revadă decizia de extindere. Că acordul prevede posibilitatea de suspendare parţială a prevederilor acordului, mai ales că în acord a existat o clauză care viza această perioadă de neaplicare a Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană.

Deci, întotdeauna Consiliul de Asociere poate reveni la acest subiect. Şi, cu siguranţă, de exemplu, la următorul Consiliu de Asociere ne aşteptăm că Republica Moldova va trebui să informeze Uniunea Europeană cu privire la modul în care se asigură implementarea Zonei de Liber Schimb. Şi dacă se va ajunge la un consens că într-adevăr sunt respectate condiţiile, atunci prevederile Zonei de Liber Schimb vor continua să fie aplicate şi vom fi în situaţia în care agenţii economici vor putea să continue afacerea cu Uniunea Europeană, iar noi vom asigura implementarea Acordului de Asociere aşa cum este prevăzut de acesta.”

Europa Liberă: Spuneţi-mi, vă rog, care sunt dificultăţile pe care le estimaţi dumneavoastră pentru agenţii economici din regiunea transnistreană, în perioada următoare, din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere politic? Ştim că Tiraspolul oficial nu a fost foarte încântat de idee. Întrebarea este şi cum se va reacţiona la Moscova la această decizie?

Iulian Groza: „Inițial, ei într-adevăr erau destul de categorici în sensul extinderii prevederilor Acordului de Asociere în regiunea transnistreană. Acum l-am auzit pe domnul Şevciuk spunând că ei nu văd cum ar putea să nu continue comerţul cu Uniunea Europeană, fiind legat comerţul regiunii cu Uniunea Europeană. În situaţia în care avem totuşi o aplicare a Acordului de Asociere în formula unui comerţ facilitar, colocvial vorbind, până la urmă, interesul economic prevalează şi interesul oamenilor de afaceri prevalează.

Doi, iarăşi, dacă ne uităm pe structura comerţului din regiunea transnistreană, vedem că majoritatea exporturilor din regiune merg spre Uniunea Europeană, iar importurile vin majoritatea din Federaţia Rusă. Majoritatea agenţilor economici care activează în regiunea transnistreană au investiţii din Est, sunt investitori din Federaţia Rusă inclusiv. Şi ce putem observa este că materia primă este importată din Est, este prelucrată în regiune şi este exportată pe piaţa Uniunii Europene.

Al treilea element pe care vreau să-l menţionez este că, iarăşi, importurile care vin din Uniunea Europeană spre regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 7,5 la sută din balanţa comercială a regiunii. Ori, situaţia în care suntem noi şi excluderea acestor tarife de import pe care le aplică ei pentru importurile din Uniunea Europeană nu ar produce anumit impact puternic asupra bugetului regiunii. Iar pe termen lung, chiar dacă subiectul acesta este şi el va continua să fie o problemă pentru regiune, în situaţia în care se exclud aceste tarife de import sau, cu alte cuvinte, s-ar uniformiza regulile tarifare pe ambele maluri ale râului Nistru, am fi în situaţia în care deficitul acesta de 7,5 la sută care se creează în buget nu este unui puternic, comparativ cu situaţia în care se află regiunea şi comparativ cu pierderile pe care ea ar putea să le aibă în cazul în care nu ar putea să beneficieze de Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Iar pe de altă parte, şi aici este un element important, care poate şi trebuie să facă parte din orice înţelegere cu cei de la Tiraspol pentru a valorifica, pe de o parte, Zona de Liber Schimb, dar pe de altă parte pentru a-şi consolida bugetul în regiune, este înlocuirea, practic, a acelor tarife de import care au fost aplicate până acum cu includerea taxei pe valoare adăugată în regiunea transnistreană, care la moment nu se aplică.

Deci, această abordare ar putea să înlocuiască acele 7,5 la sută, care există, cu mult mai multe venituri în bugetul regiunii, prin includerea taxei pe valoare adăugată. Şi înţelegerea noastră este că această soluţie este în interesul inclusiv al agenţilor economici ai regiunii şi ei ar susţine această abordare. Inclusiv pentru regiune ar fi o abordare corectă ca să-şi asigure o anumită durabilitate a bugetului, fiindcă în situaţia în care suntem noi astăzi, conform aprecierilor experţilor, inclusiv colegii de la Expert-Grup au menţionat acest lucru, la moment în regiune există un deficit bugetar care trece peste cifra de 50 la sută. Este un deficit foarte mare. Şi, respectiv, soluţia aplicării Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie, creează premise, creează condiţii pentru a asigura continuitatea comerţului cu Uniunea Europeană, care este o piaţă durabilă, stabilă, cu mulţi consumatori, şi vedem, este atractivă inclusiv pentru cei din Federaţia Rusă, care activează prin regiunea transnistreană.

Prin introducerea unei reforme fiscale în regiune, prin introducerea taxei pe valoare adăugată este o nouă oportunitate pentru agenţii economici şi pentru bugetul regiunii de a-şi fortifica şi a-şi asigura durabilitatea. Şi, pe de altă parte, iarăşi, dacă ne uităm le elementul acesta mai mult politic cu referire la Zona de Liber Schimb şi reticenţa celor de la Moscova sau a celor de la Tiraspol, într-un fel sau în altul, vedem că această reticenţă ea undeva este acoperită totuşi de acest interes economic şi formula în care s-a reuşit să se pună în aplicare Zona de Liber Schimb prin această voalare de comerţ facilitar este una raţională, este una pragmatică şi are potenţial să asigure încă o expresie a acestor măsuri de consolidare a încrederii între ambele maluri ale râului Nistru pe dimensiunea comercială, aşa cum astăzi foarte mulţi locuitori ai regiunii beneficiază de regimul fără de vize cu Uniunea Europeană, călătorind în spaţiul Uniunii Europene fără vize, aşa cum călătoresc şi alţi cetăţeni ai Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Spuneţi-mi, vă rog, pe parcursul anului 2015 a existat această tensiune legată şi de faptul că urmau nişte alegeri între administraţia regiunii şi componenta economică reprezentată de Partidul „Obnovlenie”, deci, „Sheriff”-ul în principal, care stă în spate. În 2016 urmează noi alegeri în regiunea transnistreană. Vedeţi o continuare a acestor disensiuni? Ştim că cei din „Obnovlenie” au luat majoritatea în sovietul suprem, s-ar prefigura o polarizare între executiv şi legislativ în regiune.

Iulian Groza: „Cred că aceste evoluţii din regiune nu ar afecta beneficierea de către agenţii economici a prevederilor Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Vă spuneam mai sus că este în interesul agenţilor economici şi este în interesul inclusiv al celor care susţin forţele care acum sunt mai prezente în regiune. Respectiv, aşteptarea noastră este că soluţia care a fost identificată acum, inclusiv cu toate perioadele de tranziţie, inclusiv cu această reformă fiscală care trebuie să fie implementată, din punctul meu de vedere, este susţinută consensual de către forţele politice din regiune. Fiindcă, iarăşi, toţi înţeleg, şi ei au recunoscut acest lucru, am auzit şi declaraţiile celor din diferite departamente ale regiunii, spunând că ei nu văd cum regiunea poate exista fără comerţul cu Uniunea Europeană. Respectiv, eu nu cred că subiectul dat va fi unul revăzut, în situaţia în care are loc o anumită schimbare a conducerii în regiune.”

Europa Liberă: Opinia expertului Iulian Groza, de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene din Chișinău.

***

Europa Liberă: Între timp, la Tiraspol, Sovietul suprem s-a reunit în prima sa ședință după alegerile din 29 noiembrie și l-a ales ca spicher pe fostul ministru de interne în guvernul regiunii Vadim Krasnoselski. Potrivit presei locale, Krasnoselski face parte din formațiunea „Obnovlenie” sprijinită de compania Șerif, care se află în opoziție față de liderul transnistrean Evgheni Șevciuk. „Obnovlenie” și-a păstrat poziția dominantă în Sovietul suprem, controlând după alegerile recente 33 de mandate din 43. Votul de luna trecută a fost interpretat drept un eșec pentru Șevciuk, dar liderul transnistrean are puteri mult mai mari decât ale Sovietului Suprem. Despre evoluțiile economice și politice ale anului 2015, Lina Grâu a discutat în ajun cu analistul politic din Bender, Grigori Volovoi:

Europa Liberă: În anul 2015 în regiunea transnistreană au avut loc discuții foarte dure dintre business și administrație. Pentru Transnistria este prima dată când apare o astfel de situație. De ce se întâmplă lucrul acesta și cum se va reflecta situația asupra anului 2016?

Grigori Volovoi

Grigori Volovoi

Grigori Volovoi: „Eu cred că noi trebuie să începem cu perioada de la începutul anului 2015. Să ne amintim că Transnistria din start a ajuns în niște condiții foarte dificile – veniturile s-au redus, încasările au scăzut. Puterea legislativă. Dar și cea executivă, punea în legătură acest lucru cu situația din Moldova și din Ucraina și cu faptul că acestea au semnat Acorduri de asociere cu UE. Aceste lucruri au înrăutățit activitatea comercial-economică a Transnistriei. Iar neîncasarea veniturilor din impozite a provocat o criză puternică în regiune.

Evident că Transnistria a trebuit să compenseze într-un fel lipsa banilor și autoritățile, amintesc, au recurs la o măsură extrem de nepopulară – subliniez, într-un an electoral, înainte de alegerile în organul legislativ central și în consiliile locale – au tăiat 30 la sută din plățile pentru pensionari și bugetari. Evident că acest lucru a avut un impact mare asupra popularității puterii executive. Și bineînțeles că alegerile în aceste condiții au avut loc sub forma confruntării cu structurile de business din care administrația încerca să scoată impozite, mijloace financiare suplimentare și, respectiv, să acopere găurile din buget. Acest lucru nu putea să nu genereze o astfel de confruntare destul de dură.

Nu voi judeca dacă s-a făcut corect ceea ce s-a făcut sau nu, dar consecințele sunt pe față, sub forma rezultatelor alegerilor. A câștigat o structură care în Transnistria este numită scurt – Sheriff. Nu este vorba atât despre Partidul Obnovlenie, un fel de supra-structură politică, cât despre partida Sheriff. Oamenii au mers și au votat pentru reprezentanții acesteia dintr-un singur motiv – aceștia erau nemulțumiți de acțiunile puterii executive.

În ce măsură această luptă va continua și pe viitor? Cred că componența actuală a Sovietului suprem vorbește deja despre faptul că deputații, vor ei sau nu vor, trebuie să țină cont de faptul că Transnistria este totuși o republică prezidențială. Majoritatea deciziilor sunt adoptate acolo și depind de ce va spune președintele și echipa acestuia. Iată de ce trebuie să se caute un compromis. Eu cred că mințile lucide din Sovietul suprem înțeleg acest lucru. Iar în față mai este și discuția despre buget, iar bugetul trebuie nu doar adoptat, ci și trebuie asigurată acoperirea acestuia. Așa că aici lozincile preelectorale nu mai merg, aici deja trebuie propuse la modul concret surse concrete pentru acoperirea anumitor capitole de cheltuieli. Nu cred că deputații sunt capabili să facă față acestei sarcini în condițiile actuale.

Mai adăugați și faptul că astăzi puterea executivă în persoana lui Șevciuk a reușit să înceapă plata restanțelor către pensionari, ceea ce a ridicat din nou brusc autoritatea președintelui și a structurilor acestuia. Mai puneți și faptul că noul prim-ministru pe care l-a propus președintele este, din punctul meu de vedere, un om mai pragmatic și mai bine pregătit din punct de vedere economic decât doamna Turanskaia. Adică, în principiu, posibilități de dialog între puterea executivă și cea legislativă în Transnistria acum sunt cu mult mai mari decât erau până acum.”

Europa Liberă: Aceste discuții în contradictoriu dintre reprezentanții mediului de afaceri, ai Sheriff-ului, așa cum ați spus, și cei ai puterii executive, vor continua și anul viitor, având în vedere că vor avea loc alegeri așa-zis prezidențiale? Vedeți vreun contracandidat pentru Șevciuk care să fie avansat de structurile de business pentru aceste alegeri?

Grigori Volovoi: „Faptul că Obnovlenie, tot el Sheriff, va înainta un candidat propriu la alegerile de anul viitor nu este pus la îndoială de nimeni. Astăzi există candidaturi diferite, dar, din punctul meu de vedere, una din cele mai reale este candidatura domnului Krasnoselski. El este o persoană cunoscută, este o personalitate politică recognoscibilă de la Râbnița la Bender. Și este posibil ca o anumită poziție neutră pe care o are să-l avantajeze și să-i aducă popularitate și voturi.

Nu mă îndoiesc că și actualul candidat Evghenii Șevciuk de asemenea își va depune candidatura pentru un al doilea mandat de președinte. În ce măsură va avea succes în fața alegătorilor, se va putea vedea doar în 2016., Va depinde mult de faptul dacă acesta va putea sau nu să stingă datoria puterii executive în fața bugetari și pensionari – lucru care, de altfel, se întâmplă acum. Dacă economia nu va fi mai cădea la fel de mult în picaj, atunci nu exclud că lucrurile vor decurge pe un scenariu imprevizibil.”

Europa Liberă: Sherifful are o susținere politică destul de puternică – are partid, are structuri locale, are și majoritatea în Sovietul suprem. Evgheni Șevciuk pare să fie singur în fața tuturor în această confruntare, are o susținere cu mult mai mică în Transnistria. Pe ce mizează Evgheni Șevciuk?

Grigori Volovoi: „O întrebare la care ar fi putut să răspundă mai bine însușii Evgheni Șevciuk. Dar după observațiile mele una din deficiențele lui cele mai mari este faptul că nu are o rezervă de cadre prea solidă. Acesta este nevoit să adopte decizii nepopulare, iar pentru asta este nevoie de specialiști de clasă înaltă, este nevoie nu atât de teoreticieni, cât de practicieni, care să se ocupe nu de economia extensivă, ci de decizii concrete pentru problemele de moment. Pentru că aceste probleme nu vor dispărea nicăieri, inclusiv din cauza faptului că deficitul bugetului există și acesta trebuie gestionat.

Amintesc că în Transnistria sunt pensii foarte înalte și un salariu mediu mare comparativ cu Moldova și Ucraina și aceste cheltuieli trebuie acoperite de undeva. În plus, Transnistria se mai și află într-o situație economică destul de izolată – sunt probleme cu calea ferată, sunt probleme cu logistica de transport și asta își pune amprenta.

A doua problemă constă în faptul că nu există un program de acțiuni bine gândit cu privire la dezvoltarea Transnistriei. Un astfel de program ar depinde foarte mult de felul în care se va orienta Transnistria în condițiile în care Chișinăul merge către Vest, în timp ce Moscova, Rusia, se află în Est. Tiraspolul a ajuns într-o situație foarte dificilă. Dar totuși mi se pare că lucrurile nu sunt totuși tragice. Cu o anumită susținere financiară din partea Rusiei - și o astfel de susținere există, chiar dacă nu într-o cantitate suficientă – dar și cu o înțelegere corectă a rolului Uniunii Europene în viața Moldovei și a locului Transnistriei în această schemă, eu cred că Transnistria este capabilă să supraviețuiască și să se dezvolte în continuare. Și anume de aceste decizii vor depinde rezultatele alegerilor viitoare ale președintelui regiunii, care vor avea loc practic în iarna anului 2016.”

Europa Liberă: Am văzut că în ultimele săptămâni sunt achitate restanțele la pensii și salarii și din câte înțeleg este vorba despre un ajutor financiar din partea Rusiei. Care este poziția Moscovei în actuala conjunctură politică, după aceste alegeri în Sovietul suprem? Ce semnale vin de acolo? Pe cine susține Moscova? Și are oare aceasta suficiente forțe pentru a menține regiunea și anul viitor, când, cel mai probabil, se va complica situația și în relația cu Ucraina, odată cu introducerea controalelor la frontieră și ieșirea Ucrainei din Zona de liber schimb cu Rusia? Deci, are Rusia capacitatea de a menține regiunea transnistreană în continuare?

Grigori Volovoi: „Moscova nici nu va încerca să mențină regiunea transnistreană, pentru că nu are rost să facă asta. Transnistria oricum, categoric, este total conectată la Rusia. Absoluta majoritate a celor care locuiesc aici nu văd o altă viață decât în strânsă legătură economică și politică cu Federația Rusă.

Altă întrebare este. „Ce va fi mai departe?”. Haideți să ne amintim de acei bani care se spune că i-a dat Federația Rusă pentru stingerea parțială a datoriilor față de pensionari și bugetari. Nu sunt bani foarte mulți – sunt în jur de două milioane de dolari. Dar dacă e să comparăm asta cu situația unui stat suveran și recunoscut, cu Republica Moldova de exemplu, câte credite are aceasta luate de la structurile internaționale – FMI și alții? Este vorba despre miliarde de dolari. Dar Transnistria cât a primit? Deci, sumele sunt incomparabile.

Deci, de facto nu se poate vorbi despre creditarea din partea unei țări sau a alteia. Trebuie să se vorbească despre activitatea economică și despre cât de eficientă este aceasta în condițiile actuale.

Cred că pentru Rusia o susținere ca cea de acum, nu foarte mare, economică și financiară, nu va reprezenta o problemă. Rusia nu va miza acum categoric pe o anumită figură politică de la Tiraspol. Desigur, La Moscova sunt oameni care analizează situația, o monitorizează, în mod sigur se fac anumite negocieri cu posibilii candidați pentru campania electorală viitoare. Dar impresia mea este că, având în vedere experiența anterioară, Moscova, ca și Bruxellesul, nu vede întotdeauna adevăratele stări de spirit de pe loc, nu întotdeauna estimează corect pentru cine vor vota oamenii.

Cel mai probabil, alegerea oamenilor va determina alegerea Transnistriei pentru viitor și pentru direcția de dezvoltare a relațiilor. Fie că va fi vorba despre Șevciuk sau despre reprezentantul de la Obnovlenie, eu cred că nu se va schimba vectorul politic al Transnistria. Noi vom continua să fim orientați către relații strânse cu Rusia. Dar în același timp, se pot intensifica relațiile - și acestea se vor amplifica în mod sigur, pentru că preferințele comerciale au fost prelungite de Uniunea Europeană pentru Transnistria doar pentru un an – deci, se pot intensifica și relațiile cu Occidentul. Deci, un tablou perfect! După cum spunea o femeie în vârstă, bunica mea: „Mielul încruntat nu suge de la nicio oaie, în timp ce mielul deștept suge lapte de la toți”. Adică și din Est, și din Vest. Cred că o astfel de poziție și situație geopolitică sunt pregătite și pentru Moldova, inclusiv pentru Transnistria.”

Europa Liberă: Acum două săptămâni Tiraspolul a anunțat că regimul de scutire de taxe în comerțul cu UE va fi prelungit pentru agenții economici din stânga Nistrului. Informația nu fusese confirmată atunci nici de la Chișinău, nici de la Bruxelles. Cum vedeți evoluând situația? Știm că Tiraspolul oficial nu a fost foarte încântat de perspectiva de a se alinia la normele Zonei de liber schimb cu UE, în plus, cel mai probabil nici Moscova nu e foarte încântată.

Grigori Volovoi: „Înțelegeți, există o realitate obiectivă. Noi nu avem frontieră comună cu Federația Rusă. Noi trebuie să trăim în condițiile pe care le avem de la bun început, din momentul destrămării URSS. Așa s-a întâmplat că pe teritoriul republicii sovietice socialiste moldovenești a fost un conflict, un conflict militar care a adus la aceste consecințe - a apărut Transnistria, înainte de conflict găgăuzii au reușit să obțină statut de unitate autonomă, Gagauz-Yeri, o de facto republică.

Și este evident că acum acest conflict nu este soluționat de nimeni. Vrem sau nu, oricare dintre modelele economice ni le-am dori, trebuie să căutăm căi de soluționare politică. Astăzi niciuna dintre părți – nici Tiraspolul, nici Chișinăul, nici Moscova, nici Bruxellesul, nimeni – nu propune un model real de soluționare politică. Aș spune chiar că Chișinăul nu este interesat de asta, pentru că nu are nimeni nevoie acolo să primească încă vreo 400 de mii de alegători orientați către Est.

Iată de ce modelul economic practic va fi adaptat la realitățile existente și preferințele comerciale vor fi folosite la maxim și în paralel se va urmări cum vor decurge lucrurile în continuare în Moldova.

La Chișinău situația este extrem de instabilă, vedeți și Dvs. ce se întâmplă acolo. Așa că putem presupune că guvernul va fi și în continuare agățat de un fir de ață. Cine va veni mai departe, cum vor fi alegerile, vor fi acestea anticipate sau normale, va arăta timpul. Așa că Tiraspolul și Moscova monitorizează situația de la Chișinău.

Iar în ceea ce privește preferințele în comerțul cu UE – dacă acestea vor exista, foarte bine, agenții economici le vor folosi. Dacă nu, atunci vor încerca să supraviețuiască și vor cere subvenții.”

Europa Liberă: Cum vedeți situația din perspectiva influențelor geopolitice în regiune în 2016?Ați subliniat foarte bine că la Chișinău lucrurile sunt incerte. Una din variantele care nu este exclusă la Chișinău este reformatarea coaliției de guvernare în una de centru-stânga, ceea ce va însemna o apropiere tot mai mare de Moscova. Și sunt experți la Chișinău care sunt îngrijorați de ceea ce ei numesc transnistrizarea Republicii Moldova, adică o de facto extindere a influenței Federației Ruse asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova.

Grigori Volovoi: „Știți, nu văd aici o problemă. Noi, adică toți moldovenii, toți cei care locuiesc în Republica Moldova, pe de o parte am încercat deja ce înseamnă cursul către Uniunea Europeană. Și oricum nu vom reuși să evităm acest curs, pentru că nu avem frontiere comune cu Federația Rusă, ci avem o frontieră cu Ucraina, care este și ea orientată către Europa. Plus că Ucraina este un stat foarte imprevizibil și este puțin probabil să ne așteptăm pentru următorii vreo 20 de ani ca acesta să-și schimbe cursul. Dar noi am încercat parcursul european.

Ce presupune un curs pro-estic, pro-rusesc, pro-transnistrean sau o transnistrizare a Moldovei cred că nu știm încă pentru că nimeni nu a încercat așa ceva. Eu cred că cel mai important este să știm să folosim avantajele politice și economice pe care ni le oferă amplasarea geopolitică. Moldova, la fel ca și Transnistria, se află într-un loc foarte bun din punctul acesta de vedere – este de fapt o intersectarea a căilor și intereselor economice și politice atât ale Vestului, cât și ale Estului. Noi trebuie să ne căutăm peste tot interesul și avantajele. Dar aceste avantaje nu trebuie să fie doar pentru niște politicieni și oameni de afaceri, ci pentru statul întreg, incluzând Transnistria. Dacă aceste avantaje nu vor fi astfel valorificate, atunci vom asista la furtul și altor miliarde, la noi credite care se vor topi nu se știe unde…

Dar, în principiu, putem încerca să trăim într-un nou sistem de coordonate. Pentru că, subliniez, nimeni nu a încercat până acum să trăiască împreună. Majoritatea înțelegerilor care au fost obținute între Tiraspol și Chișinău nu sunt îndeplinite. Întrebarea este: „De ce?”. Cine nu are interesul ca acest lucru să se producă? Cine nu dă liber la circulația transportului? Cine îi lipsește pe transnistreni de locuri de muncă, tot mai mult și mult împungându-i către Est? Poate cineva din Guvernul moldovenesc să răspundă la asta? Nu poate, pentru că guvernul se schimbă mereu, e un permanent haos. Iată de ce Tiraspolul și Moscova urmăresc acum situația de la Chișinău. Cum va evolua aceasta se va vedea în timp.”

Europa Liberă: Analistul politic de la Bender Grigori Volovoi a răspuns întrebărilor Linei Grâu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG