Linkuri accesibilitate

Adrian Lupușor: „Autorităţile din regiunea transnistreană au neglijat cu vehemență legile economice”


Expertul de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, despre situația economică din regiunea transnistreană și perspectivele pentru 2016.

Europa Liberă: Să începem cu anul 2015. Regiunea transnistreană a fost confruntată cu o criză fără precedent. Administrația regiunii explică lucrul acesta mai mult prin factori externi. Din punctul dumneavoastră de vedere, ceea ce s-a întâmplat în Transnistria ține de factori externi mai mult economici sau mai mult politici, totuși?

Adrian Lupușor

Adrian Lupușor

Adrian Lupușor: „Eu cred că prevalează factorii economici. Este vorba, în primul rând, despre problemele economice și financiare din Federația Rusă, de problemele economice și de securitate din Ucraina și de problemele, iarăși, economice din Republica Moldova. Aceste probleme au secat foarte mult exporturile regiunii și noi știm că economia depinde foarte mult de exporturi și, respectiv, a fost afectat și întregul complex industrial care depinde preponderent de piața de desfacere externă. În plus, avem și efectul unor rigidități interne. Economia regiunii este foarte rigidă, în general, la orice șocuri și nu poate face față prin definiție crizelor economice. Un simplu exemplu este fixarea artificială, cu orice preț, a cursului de schimb a așa-numitei ruble transnistrene, care a rămas neschimbat, în pofida deprecierii cu 50 la sută a rublei rusești, a deprecierii cu 25 la sută a leului moldovenesc și, în general, a faptului că valutele tuturor partenerilor comerciali ai regiunii s-au depreciat. Faptul că rubla transnistreană a rămas stabilă a afectat foarte mult competitivitatea exportatorilor. Iar exportatorii, știm foarte bine, servesc drept o sursă majoră, dacă nu cea mai importantă sursă, de încasări la bugetul regiunii. Exportatorii sunt cei mai importanți angajatori în regiune și iată această afectare a cursului de schimb a subminat competitivitatea exportatorilor, cu o repercusiune asupra bugetului şi asupra indicatorilor de ocupare şi a ratelor de sărăcie. În plus, regiunea în mod constant înregistra permanent deficite bugetare foarte mari, practic, incompatibile cu o economie viabilă. Şi faptul că economia regiunii a întâmpinat criza cu un deficit bugetar imens de peste 10 la sută din produsul intern brut, aceasta, iarăşi, a afectat spaţiul de manevră al autorităţilor din regiune. Practic, acum autorităţile, în loc să susţină consumul şi activitatea economică, sunt nevoite să facă optimizări bugetare fără precedent, pentru a stabiliza cât de cât finanţele publice. Aici fac referinţă la acele reduceri cu 30 la sută la plăţile în sectorul bugetar, salariile în sectorul bugetar. Cred că, până la urmă, este vorba strict de factorii economici şi de faptul că regiunea, autorităţile din regiune, practic, au neglijat cu vehemenţă legile economice. Iar noi ştim că legile economice sunt ca legile gravitaţiei, ele nu pot fi neglijate, pentru că, mai devreme sau mai târziu, neglijarea acestora va aduce costuri şi dureri foarte mari. Iată acum noi vedem efectul acestor politici de neglijare a legilor economice în regiune.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi amintit despre această reducere cu 30 la sută a plăţilor către pensionari şi bugetari, de fapt, o îngheţare a acestor plăţi. Vedem că, la sfârşitul anului, aceste restanţe se încearcă să fie acoperite, administraţia de la Tiraspol vorbeşte despre nişte împrumuturi externe pe care le-ar lua regiunea pentru a achita aceste restanţe. În ce măsură este viabilă o astfel de paradigmă de menţinere a sectorului bugetar?

Adrian Lupușor: „Regiunea este deja foarte îndatorată, nivelul de îndatorare nu este unul sustenabil pentru regiune. De aceea, contractarea unor credite suplimentare, fără politici clare de extindere a bazei impozabile, fără politici clare de stimulare a mediului de afaceri din regiune, fără politici clare de integrare a regiunii în tot ce înseamnă implementarea Acordului de Asociere, este sortită eşecului. Pentru că ştim foarte bine despre ce fel de credite este vorba şi ştim foarte bine care este situaţia economică şi financiară din Federaţia Rusă. Acest suport financiar direct sau indirect din partea Federaţiei Ruse nu poate dura la nesfârşit. Sunt deja semnale din Moscova, de la Kremlin privind incertitudinea continuării acestui suport bugetar generos. Autorităţile din regiune vor trebui treptat să strângă cureaua şi să găsească surse interne de creştere economică, surse interne de încasări la buget şi să apeleze mai puţin la credite şi subvenţii din Federaţia Rusă. Aceste credite, dacă şi vor oferi un anumit răgaz pe termen scurt, este evident că această politică de îndatorare nu e una durabilă.”

Europa Liberă: A propos de Federaţia Rusă, ultimele statistici pe care le-am văzut vorbesc despre faptul că regiunea transnistreană are doar 7 la sută din exporturi orientate către piaţa din Federaţia Rusă. Eu, din câte îmi amintesc, cu un an mai devreme, acest procent era mai mare, dacă nu mă înşel, 14. Ce se întâmplă? Încă acum un an se vorbea despre faptul că exporturile transnistrene vor fi reorientate către piaţa Federaţiei Ruse, vedem că totuşi comerţul preponderent rămâne cu Uniunea Europeană, peste 34 la sută.

Adrian Lupușor: „Iarăşi, revin la legile economice. Dacă există o piaţă mare, cu potenţial de desfacere şi este interesantă pentru exportatori, atunci nu este raţional de a renunţa la această piaţă. De aceea, oricât ar fi de mare dorinţa autorităţilor din regiune, dorinţa politică a autorităţilor din regiune să exporte mai mult în Federaţia Rusă şi mai puţin în Uniunea Europeană, pentru a motiva cât de cât vectorul geopolitic, ne convingem că prevalează totuşi interesul economic. Şi faptul că Uniunea Europeană reprezintă marea majoritate a pieţei de desfacere pentru exportatorii transnistreni este o dovadă că trebuie în capul mesei să fie interesele economice ale regiunii şi să nu fie neglijate legile economice. Federaţia Rusă este importantă ca partener comercial pentru regiune, însă ca piaţă de desfacere este mult mai importantă Uniunea Europeană. Deci, denunţarea Acordului de Asociere din partea autorităţilor nu este o decizie raţională. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de faptul că Federaţia Rusă este importantă mai mult din perspectiva importurilor pentru regiune, în special a importurilor de resurse energetice. Or, anume capacitatea sau posibilitatea de a importa resurse energetice, practic, fără a plăti pentru ele oferă posibilitatea multor întreprinderi industriale să fie competitive pe piaţa Uniunii Europene. De aceea, sunt importante ambele pieţe, atât Uniunea Europeană, cât şi Federaţia Rusă. Una este importantă pentru exporturi, alta este importantă pentru importuri. Însă implementarea Acordului de Asociere în niciun caz nu va priva regiunea transnistreană de piaţa Federaţiei Ruse. Este mai mult o decizie politică şi aici cred că şi autorităţile din regiunea transnistreană sunt într-o situaţie extrem de dificilă, pentru că economia este menţinută pe linia de plutire în exclusivitate datorită suportului din partea Federaţiei Ruse, estimat la circa un miliard de dolari pe an. De aceea, practic, autorităţile din regiune sunt puse între ciocan şi nicovală: pe de o parte, acestea trebuie cumva să implementeze Acordul de Asociere pentru a menţine piaţa Uniunii Europene, pe de altă parte, trebuie să menţină şi relaţii bune cu Federaţia Rusă pentru a rămâne pe linia de plutire. Este o situaţie foarte-foarte dificilă. Probabil, aceasta şi explică de ce până la moment, în pofida interesului economic, încă nu s-a găsit o formulă de implementare a Acordului de Asociere în regiune.”

Europa Liberă: Totuşi, acum ceva timp, am avut un anunţ la Tiraspol care spunea că ar fi existat o înţelegere cu Bruxellesul privind neimpozitarea în anul viitor a agenţilor economici din regiunea transnistreană conform noilor taxe, ar fi fost vorba de continuarea preferinţelor comerciale autonome. Credeţi că există totuşi o perspectivă de implementare a DCFTA, a Acordului de Liber Schimb în regiunea transnistreană? E un subiect la care nici Chişinăul, nici Bruxellesul până acum nu s-au referit, motiv pentru care există loc de speculaţii. Dumneavoastră ce ştiţi la subiectul respectiv?

Adrian Lupușor: „Eu cred că aceste semnale exact se încadrează în ceea ce am spus anterior. Autorităţile din regiune caută posibilităţi să identifice o formulă pentru a implementa prevederile Acordului de Asociere, în special capitolul V cu privire la DCFTA, pentru a face faţă intereselor exportatorilor. Şi aceste semnale, care vin din regiunea transnistreană, ne vorbesc despre faptul că există mari şanse să se găsească această formulă de implementare a DCFTA. Eu nu cred că este vorba, pur şi simplu, de extinderea preferinţelor comerciale autonome, eu cred că este vorba de o formulă de compromis, de implementare a DCFTA, fără a numi aceasta ca DCFTA, pentru a evita termenii sensibili politici. Eu cred că este o formulă foarte bună şi, de fapt, se încadrează şi în recomandările noastre, ale Expert-Grup, într-un studiu recent, în care ziceam că autorităţile din regiune împreună cu Bruxellesul şi Chişinăul trebuie să ajungă la un consens de implementare a prevederilor minime ale DCFTA şi nu neapărat să numească acest lucru ca DCFTA sau Acord de Asociere. Dar, cel puţin, să se focuseze pe aspectele tehnice legate de regulile de origine, legate de politica comercială, de colaborarea între autorităţile de pe ambele maluri ale Nistrului. Şi aparent sunt semnale că la un asemenea consens se va ajunge.”

Europa Liberă: În ceea ce priveşte anul 2016, am văzut că la Tiraspol a fost elaborat un proiect de buget cu un deficit de 46 la sută, chiar mai mare decât în 2015. Pe de altă parte, am avut şi schimbări pe plan politic. Şi 2016 urmează să fie un an electoral, va fi ales liderul regiunii. Din punct de vedere economic, prefigurează acest an o ieşire din criză sau avem o stagnare, sau o înrăutăţire? Cum vedeţi dumneavoastră lucrurile?

Adrian Lupușor: „Foarte mult depinde de implementarea prevederilor DCFTA. Dacă se va ajunge la un anumit compromis, la un anumit consens, atunci am putea să ne aşteptăm şi la o creştere economică pentru regiune în anul viitor de circa 4-5 la sută. Însă dacă autorităţile din regiune vor continua să denunţe prevederile acordului, nu este exclusă continuarea comprimării economiei regiunii cu încă 10 la sută. De aceea, foarte mult depinde de deschiderea autorităţilor din regiune pentru implementarea prevederilor minime din DCFTA. Eu rămân optimist moderat, cred că se va ajunge la acest consens şi am putea vedea anumite cifre pozitive în anul viitor. Pozitive moderate, însă, cel puţin, dacă se vor implementa aceste prevederi minime DCFTA, nu văd premise să scadă şi mai mult economia, pentru că în 2015 scăderea a fost destul de dramatică şi nu prea este loc de a mai scădea. Economia a coborât la un nivel foarte jos şi, conform legilor economice, ar trebui să avem o relansare moderată în 2016. De altfel, exact cum şi pentru economia de pe malul drept al Nistrului, exact acelaşi lucru, anticipăm o relansare economică moderată în 2016.”

XS
SM
MD
LG