Un grup de oponenți cunoscuți ai președintelui rus Vladimir Putin au alcătuit o listă de zece cele mai dăunătoare legi, despre care spun că au permis cele mai grave abuzuri „putiniste” în Rusia. Printre inițiatorii proiectului „Dezinfectarea Legislației” se numără scriitorul Boris Akunin, apărătoarea drepturilor omului Elena Panfilova, opozantul exilat Vladimir Așurkov, avocatul Pavel Cikov. Corespondenta Europei Libere, Claire Bigg, prezintă în rezumat cele zece legi.
Legea „agenților străini”
Intrată în vigoare în noiembrie 2012, după protestele în masă ale opoziției, legea cere organizațiilor guvernamentale să se înregistreze la Ministerul Justiției ca 1agenți străini” dacă primesc fonduri din străinătate pentru proiecte considerate de autoritățile ruse drept „activități politice”. Încălcarea legii este pasibilă de amenzi și până la doi ani de închisoare. Legea a dus la închiderea a peste 20 de ONG-uri, multe dintre care au decis să-și înceteze mai degrabă activitatea, decât să se înregistreze ca „agenți străini”, termen care în rusă înseamnă și spion.
Legea „Dima Iakovlev”
Una din cele mai controversate din ultimii ani, această lege adoptată în 2012 interzice cetățenilor americani să adopte orfani din Rusia. Poartă numele lui unui copil născut în Rusia care a decedat de atac de cord în Statele Unite în 2008, după ce tatăl său l-a lăsat în mașină în parcare timp de 9 ore. Un tribunal american a decis că a fost un accident. Dar interdicția rusă a fost introdusă ca răspuns la sancțiunile americane împotriva oficialilor ruși implicați în abuzuri împotriva drepturilor omului, în amintirea avocatului rus anticorupție, Serghei Magnițki, care a decedat în închisoare după descoperirea unor scheme de fraudă folosite de funcționari.
Legea a interzis orice adopții, inclusiv a copiilor bolnavi pe care nimeni nu-i adoptă în Rusia și a blocat plecarea din Rusia a aproximativ 200 de copii adoptați deja de familii americane.
Legea „organizațiilor indezirabile”
Lege promulgată de președintele Vladimir Putin în luna mai prevede că autoritățile pot închide organizațiile neguvernamentale „indezirabile” fără decizie de judecată, dacă procuratura consideră că aceste organizații periclitează securitatea națională. Prima victimă a legii a devenit în luna iulie filiala organizației americane pentru sprijinirea democrației National Endowment for Democracy (NED), iar în noiembrie, Rusia a interzis două filiale ale Societății Deschise, o fundație pro-democrație finanțată de miliardarul și filantropul american George Soros.
Interzicerea ofensării sentimentelor religioase
Acest amendament la Codul Penal a fost adoptat la scurt timp după protestul anti Kremlin al formației Pussy Riot în principala catedrală de la Moscova, în martie 2012. El prevede că „activitățile publice care manifestă fățiș lipsă de respect față de societate și care sunt desfășurate cu intenția insultării sentimentelor religioase ale credincioșilor” sunt pasibile de amenzi, muncă în folosul comunității și până la trei ani de închisoare.
Până acum, amendamentul a fost folosit pentru a limita libertatea de exprimare. În unul din cazurile cele mai cunoscute, un preot ortodox rus l-a dat în judecată pe directorul Operei de Stat din Novosibirsk, Boris Mezdrici, pe motiv că un spectacol cu opera lui Richard Wagner, Tannhäuser, ar conține scene care insultă creștinii.
Contra-sancțiunile privind produsele alimentare
Introdus în semn de răspuns față de sancțiunile occidentale impuse Rusiei pentru amestecul în Ucraina, embargoul din august 2014 interzice majoritatea importurilor de produse alimentare din Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia și alte câteva țări. În noiembrie anul acesta, Rusia a introdus un embargo asemănător contra Turciei, după ce aviația turcă a doborât un avion militar rus la granița cu Siria.
Embargoul a contribuit la scumpirea produselor alimentare în Rusia, autorii proiectului „Sanitația Legii” considerând că aduce mai multe daune cetățenilor ruși decât economiilor occidentale.
Blocarea extrajudiciară a site-urilor pe internet
Datând din decembrie 2013, legea permite autorităților să blocheze fără decizie de judecată site-urile despre care consideră că au un conținut extremist și de natură să incite la tulburări în masă. Agenția rusă pentru reglementarea presei, Roskomnadzor, a fost autorizată să mențină o listă a site-urilor interzise și să vegheze că acestea sunt blocate. Au fost blocate deja trei site-uri de importanță majoră ale opoziției - EJ.ru, Kasparov.ru, și Grani.ru – care au criticat politicile Kremlinului, inclusiv ocuparea Crimeii de către trupele ruse, urmată de anexarea peninsulei ucrainene în martie 2014.
Legea anti gay
Promovată de deputata Elena Mizulina, legea adoptată în iunie 2013 transformă în delict penal ceea ce numește „propaganda printre minori a orientării sexuale netradiționale”.
Autoritățile au dat numai câteva amenzi pe baza acestei legi, dar apărătorii drepturilor omului spun că ea încurajează discriminarea minorităților sexuale și a coincis cu înmulțirea bruscă a actelor de violență împotriva persoanelor LGBT.
Legea „mitingurilor”
Elaborată pe fundalul protestelor de pe Maidanul de la Kiev, această lege rusă a fost promulgată de președintele Vladimir Putin în iulie 2014. Ea introduce un articol penal nou despre „încălcarea repetată” a legislației despre organizarea și participarea la mitinguri. Delictul este pasibil de amenzi, muncă forțată sau până la 5 ani de închisoare. Prima persoană judecată pe baza acestui articol este Ildar Dadin, care a fost condamnat luna aceasta, în primă instanță, la trei ani de închisoare.
Altor trei oameni li s-a interzis părăsirea țării pentru încălcarea noii legislații, inclusiv pensionarului de 76 de ani, Vladimir Ionov, care a fost reținut în ianuarie în apropierea Kremlinului pentru că ținea un placat cu inscripția „Je Suis Charlie". Luna aceasta, Ionov a fugit în Ucraina.
Legea defăimării
Această lege adoptată în 2012 reintroduce pedeapsa penală pentru anumite tipuri de defăimare, anulând o reformă a fostului președinte Dmitri Medvedev.
Conținând prevederi speciale în privința defăimării judecătorilor, juraților, procurorilor sau altor demnitari din justiție, legea prevede amenzi usturătoare de până la 70 de mii de dolari.
Legea electorală
Această lege din 2014 prevede trecerea la sistemul mixt de alegere a Dumei de Stat, în care jumătate din cei 450 de parlamentari sunt aleși prin vot uninominal. Criticii cred că reforma va avantaja partidul puterii, Rusia Unită, inclusiv pentru că permite autorităților să controleze mai strâns cine se poate înscrie în cursă.
