Linkuri accesibilitate

„Democrația înseamnă să reprezinți cu adevărat voința și dorința poporului” (James D. Pettit/Ziarul de Gardă)


Berlinul urmărește cu atenție criza politică de la Chișinău (Oleg Serebrian/Evenimentul zilei).

„Ziarul de Gardă” îl citează pe ambasadorul american de la Chişinău, James D. Pettit, care și-a comunicat într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook propriile concluzii asupra revenirii în politică a lui Vlad Plahotniuc și scindarea PCRM. „[…] Mă întreb dacă se gândește cineva la ceea ce își doresc cetățenii?” scrie diplomatul. Democrația, subliniază domnia sa, înseamnă să reprezinți cu adevărat voința și dorința poporului. „[…] Liderii unei democrații trebuie să fie servanții țării sale și ai cetățenilor săi – și nicidecum invers”, a remarcat ambasadorul James D. Pettit.

Comentatorul „Ziarului Național”, Nicolae Negru, tratează cu neîncredere aluzia atotputernicului oligarh că ar avea girul „mai multor parteneri externi”, dar și al unor „membri ai corpului diplomatic” să asigure „stabilitate politică” în Republica Moldova. „Stabilitate pe care tot el a periclitat-o până acum”, observă el. Editorialistul crede de fapt că, prin reintratul în circuit oficial, liderul real al PD caută o soluție pentru a-i scoate din joc pe liberal-democrații care nu se mai supun șantajului şi nu-l acceptă ca premier. Desprinderea celor 14 deputați din fracțiunea PCRM este văzută de el ca „prim pas în formarea unei coaliții între democrați, liberali, popular-europeni și comuniști”.

Nu e scindare, ci, mai degrabă, o înțelegere între Vladimir Voronin și PDM, care sugera demult o fuziune cu democrații, crede la rândul său Petru Bogatu despre plecările din PCRM. Un colac de salvare aruncat aliaților de pe centru-dreapta: liberalilor și grupului Leancă, adaugă el. „[…] Pentru aceştia era jenant să voteze cu comuniștii, iar acum au fost ajutați de Plahotniuc să își facă datoria”, spune Bogatu.

Şi încă un comentariu de pe reţele: deputatul Artur Reșetnicov explică pe pagina sa de Facebook ce i-a făcut pe cei 14 deputați să părăsească fracțiunea PCRM pentru a forma Platforma Social-Democrată „Pentru Moldova.” „ PCRM s-a autoizolat, iar fracțiunea parlamentară PCRM, în loc să contribuie la depășirea crizei politice, o agravează prin inacțiunile sale și prin lipsa de atitudine,” constată deputatul care mai adaugă: în interiorul partidului, au fost evitate discuțiile privitoare la asumarea guvernării, propuneri care au venit de la PD. Majoritatea deputaților comuniști nu au mai putut tolera situația și dezamăgi electoratul.

Istoricul Igor Cașu face, şi el pe reţele, un calcul al mandatelor obţinute în urma scindării PCRM şi trage linie: ar fi vorba despre crearea unei noi majorități parlamentare: 20 deputați PD, 3 din grupul Leancă, deputatul neafiliat Petru Știrbate (fost PLDM), 13 deputați PL și cei 14 „rebeli” de la PCRM. EXACT 51 deputați. E clar că în câteva zile se va vota un nou premier, care foarte probabil va fi cel mai mare oligarh și mogul moldovean, Vladimir Plahotniuc, scrie istoricul într-o postare lansată până la desemnarea lui Ion Sturza în calitate de candidat.

„Adevărul Moldova” citează reacţia liderului PDM, Marian Lupu la desemnarea lui Ion Sturza în calitate de candidat la şefia guvernului: „Cabinetul Sturza este sortit eşecului. Timofti trebuie să-şi asume responsabilitatea.” Reacția liderului democrat vine după ce Nicolae Timofti l-a numit pe Ion Sturza în calitate de candidat la funcția de premier. Marian Lupu spune că Nicolae Timofti şi Valeriu Streleţ au discutat acum o lună candidatura lui Ion Sturza în secret, iar preşedintele a căzut de acord să o înainteze.

Într-un comentariu plasat pe pagina sa de FaceBook, Andrian Candu, speakerul democrat, scrie şi el: „PLDM ştia că a pierdut dreptul de a nominaliza premierul şi a încercat să-l nominalizeze folosindu-se de dreptul Preşedintelui şi încercând să dea o lovitură cinică pe la spate tuturor partidelor pro-europene. Eu cred că oricât de mare ar fi dorinţa liberal-democraţilor de a deţine în continuare funcţia de premier, un astfel de joc este total inacceptabil şi iresponsabil. Şi mă întreb, ce fel de prim-ministru pro-european ar putea fi domnul Sturza după ce are în spatele candidaturii sale un joc politic atât de murdar, pe care l-a încurajat?!”

Portalul ANTICORUPȚIE publică un articol despre averea și afacerile candidatului la funcția de premier, Ion Sturza. Este unul dintre cei mai bogați moldoveni din România, însumând, potrivit unor estimări, o avere de circa 40 mil. de euro, se arată în articol. Ion Sturza s-a remarcat în ultimii ani în business cu o investiţie de zece milioane de euro în parcul tehnologic din Cluj, „Liberty Tehnology Park” pe teritoriul de 4,5 hectare, iar în 2013 a cumpărat 49% din „Romaltyn”, o companie de prelucrare și reciclare a deșeurilor miniere și în valorificarea conținutului de aur și argint din vecinătatea oraşului Baia Mare. Ion Sturza gestionează și proiectul de afaceri în România cu librăria online Elefant.ro, lansată în iunie 2010 cu o investiţie de circa 1,2 mil. de euro.

Într-un interviu de pe „Evenimentul zilei”, ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, Oleg Serebrian, afirmă, între altele, că Berlinul urmărește cu atenție criza politică de la Chișinău. Germania, spune diplomatul, își dorește enorm ca RM, Georgia, și Ucraina să iasă din zona de penumbră și de risc. „[…] Deși Republica Moldova a fost privită ca un proiect de succes, pentru moment e vorba de o mică deziluzie. (…) Dar deziluzia nu înseamnă încă disperare. Republica Moldova nu este considerată încă un dosar pierdut, cum poate credem noi”, a declarat Oleg Serebrian. Ambasadorul este de părere că Republica Moldova are nevoie, întâi de toate, de o guvernare stabilă, care să nu se schimbe la fiecare trei luni. Noi într-un an, observă diplomatul, am avut cinci premieri, inclusiv interimarii.

XS
SM
MD
LG