Linkuri accesibilitate

Căutarea premierului și ce se întîmplă dacă acesta nu este găsit.

Săptămâna politică moldovenească a fost dominată de așteptarea nominalizarii unui premmier după nenumăratele runde de negocieri între liderii partidelor declarate pro europene. Au existat zvonuri, acuze, ameninţări și îngrijorări exprimate și de către partenerii occidentali ai Moldovei.

Desemnarea unui candidat pentru funcția de premier se lasă așteptată la Chișinău. Președintele Nicolae Timofti, cel căruia-i revine dreptul constituțional de a propune un candidat, a declarat că este supus presiunilor pentru a nominaliza anumite persoane. Partidul Democrat ar fi sugerat anumite candidaturi. Totodată, liderul PD, Marian Lupu, l-a avertizat pe șeful statului să nu desemneze un candidat care nu este agreat de PD, spunând că acest lucru va declanșa alegeri anticipate.

Faptul că președintele Nicolae Timofti a ajuns în această săptămână să se plângă și ambasadorilor europeni că este supus presiunilor, este un semnal de alarmă, spune jurnalistul Corneliu Rusnac de la Radio Chișinău:

„Nu mai este un secret pentru nimeni, că iată Republica Moldova a ajuns un stat captiv. Dacă s-a ajuns ca șeful statului, președintele Republicii Moldova, să declare deschis că asupra sa sau familiei sale se fac presiuni, ca să desemneze anumite persoane la funcția de prim-ministru, cred că lucrurile sunt destul de grave.”

În același timp, redactorul portalului platzforma.md, Vitalie Sprînceană, consideră că președintele, în contexul unor presiuni, are mai multe pârghii legale de a acționa, însă nu le utilizează:

„Mi se pare că președinția încă deține pârghii pentru a se proteja de presiunele astea și pe care nu le folosește la capacitate deplină. Mă refer desigur la prerogativa președintelui de a numi un candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultarea cu fracțiunile parlamentare. El încă își păstrează dreptul ăsta de a numi un candidat, fără să aștepte, așa cum a procedat până acuma, ca nominalizările să vină din partea partidelor. Mi se pare că președinția cumva nu utilizează pe deplin resursele de care dispune. Eu cred că președinția ar trebui întâi să folosească toate instrumentele la îndemână și după aia să ceară ajutorul societății.”

Europa Liberă: Despre ce instrumente, mai exact, vorbiți?

Vitalie Sprînceană: „La prerogativele președintelui scrie că el poate să înainteze singur candidatura pentru funcția de prim-ministru după consultarea cu partidele politice. El a făcut atâtea runde de consultări, deja putea asă nominalizeze de trei ori un candidat și să-l propună Parlamentului spre examinare, și de aici decurge un alt instrument, că poate să propună trei candidaturi și în cazul în care Parlamentul le respinge poate să-l dizolve.”

În cazul dizolvării Parlamentului, va fi declanșat procesul de organizare a alegerilor anticipate, scenariu care devine tot mai real, spune jurnalistul Corneliu Rusnac:

„Lupta între partide, neînțelegerile, ura reciprocă dacă vreți între liderii de partide este atât de mare, că iată nu pot depăși această situație. Există riscul alegerilor anticipate. Este evident, reiese acest lucru și din declarațiile făcute de liderul PL, Mihai Ghimpu, care anterior era ceva mai optimist, acuma îl vedem mai pesimist, mult mai sumbru în declarațiile sale.”

Totuși, Corneliu Rusnac spune că, chiar dacă fracțiunile parlamentare ar putea găsi într-un final o soluție pentru învestirea unui premier, aceasta nu va fi una salvatoare:

„Mă tem însă că această soluție va fi ca și în cazul Guvernului Gaburici va fi una efemeră, chiar și în situația în care s-ar conveni asupra unei candidaturi de premier, să nu dureze prea mult, această soluție.”

Nici în cadrul ultimei runde de consultări de vineri nu s-a ajuns la un consens. Astfel, Nicolae Timofti a extins termenul pentru identificarea unui candidat pentru funcița de premier, și care să fie agreat de majoritatea parlamentară, până luni 21 decembrie. Asta în contextul în care termenul constituțional pentru învestirea Guvernului expiră la 29 ianuarie.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG